Obligațiunile scadente în aprilie 2027, adică în 14 luni, au primit oferte de 814 milioane de lei, la un prospect de 500 de milioane de lei. Finanțele au respins însă toate ofertele, ca urmare a randamentului prea ridicat. Este pentru prima oară după iulie 2025 când o licitație se încheie fără adjudecare.
În piața secundară, randamentele au scăzut cu 1-15 puncte de bază, în funcție de scadență. Cel mai mult au scăzut randamentele la titlurile pe 3 ani, cu 15 puncte de bază, până la 6,19% pe an, după ce crescuseră cu 50 de puncte de bază față de vineri.
La 10 ani, randamentele au scăzut cu 12 puncte de bază, la 6,48, după ce urcaseră cu 38 de puncte de bază în această săptămână.
Piața Europei Centrale și de Est a fost afectată de vânzări generalizate pe fondul noului război din Orientul Mijlociu, cele mai mari temeri ale investitorilor fiind legate de amploare conflictului și despre cât de mult va afecta acesta livrările de energie prin Strâmtoarea Ormuz.
Prețul petrolului a depășit 84 de dolari/baril joi, față de 67 de dolari înainte de intensificarea temerilor privind un nou conflict, spre finele lunii februarie. Prețul gazului, care este considerat mai important pentru monedele și activele europene, a urcat de la 29 la 54 de euro/MWh, pentru ca apoi să se tranzacționeze mai aproape de 50 de euro/MWh.
În regiune, monedele s-a confruntat cu presiuni de depreciere, vizibile mai ales în cazul forintului maghiar și a zlotului polonez, deși a pierdut din valoare și coroana cehească. Leul a fost și el sub presiune, dar acestea s-au văzut mai puțin în cursul controlat strict de BNR și mai mult în creșterea dobânzilor FX pe termen scurt, arată o analiză ING Bank.
"În funcție de durata situației, amplificarea conflictului din Orientul Mijlociu reduce probabilitatea unei reduceri a dobânzii la (ședința BNR din) mai, mai ales că presiunile de depreciere a leului s-au accentuat, având în vedere sentimentul mai larg de aversiune la risc de pe piețele globale", notează Valentin Tătaru, economist șef ING Bank România.
