O lege inițiată anul trecut de 50 de deputați PNL și care în forma ei inițială urmărea prevenirea defrișărilor ilegale de păduri a ajuns, în urma intervenției Guvernului, în special a ministerelor de forță, dar și a Serviciului Român de Informații, să completeze lista amenințărilor la adresa securității naționale a României cu expresii mult mai generale, vagi, interpretabile și greu de aplicat precum "monopolizarea" resurselor naturale ale țării și "blocarea accesului" la acestea.
Președintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, o completare a Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, modificarea legii și decretul de promulgare fiind publicate joi în Monitorul Oficial.
Actul normativ completează lista amenințărilor la adresa securității naționale a României cu "orice acțiuni sau inacțiuni (subl. red.) care lezează interesele economice strategice ale României, cele care au ca efect periclitarea, gestionarea ilegală, degradarea ori distrugerea resurselor naturale, fondurilor forestier, cinegetic și piscicol, apelor și altor asemenea resurse, precum și monopolizarea ori blocarea accesului la acestea (subl. red.), cu consecințe la nivel național sau regional".
CITEȘTE ȘI V-a expirat contractul pentru sediu sau durata de funcționare a firmei? Fiscul vă poate bloca afacerea Se voia prevenirea defrișărilor ilegale
Interesant este că, în forma elaborată de inițiatori și introdusă în mai 2015 pe circuitul de legiferare, modificarea legislativă era, în același timp, mult mai limitată ca arie de aplicare, mult mai precisă și mult mai specializată.
Astfel, cei 50 de deputați liberali vroiau să introducă printre amenințările la adresa securității naționale "defrișările ilegale pe suprafețe mai mari de 1 hectar, reducerea fără aprobări legale a consistenței unui arboret cu mai mult de 50% față de prevederile amenajamentului silvic în vigoare", precum și "exploatarea fără amenajament silvic a pădurilor încadrate în tipurile funcționale T1 și T2 (cele din preajma stațiilor de captare, a barajelor de acumulare, a lucrărilor hidrotehnice și a altor obiective similare - n.r.), stabilite conform normelor tehnice de amenajare a pădurilor".
Proiectul legislativ a fost trimis tot în mai la Guvern pentru ca acesta să formuleze un punct de vedere, de unde s-a întors în octombrie cu aviz favorabil. Executivul a transmis însă că susținerea sa depinde de înlocuirea modificărilor propuse de deputații inițiatori cu textul mult mai general și mai vag prezentat mai sus, care completează lista amenințărilor la adresa securității naționale cu "monopolizarea" resurselor naturale și "blocarea accesului" la acestea.
CITEȘTE ȘI SONDAJ Afluxul masiv de refugiați, motivul principal de îngrijorare pentru șefi de companii și experți Orice poate ține (sau nu) de "siguranța națională"
După aceea, legea a fost adoptată tacit de Camera Deputaților și trimisă la Senat, camera decizională.
Aici, lucrurile devin și mai interesante. Comisia de Mediu și cea de Agricultură și Silvicultură au dat avize negative pe proiect în forma sa inițială, elaborată de cei 50 de deputați, care se referea strict la defrișările ilegale de păduri. În schimb, Comisia Juridică și cea de Apărare, sesizate în fond, au întocmit raport favorabil introducând ca amendament chiar punctul de vedere al Guvernului, de eliminare a formulărilor inițiatorilor și de înlocuire a lor cu textul gândit de Executiv.
Ulterior, în plenul Senatului, senatorul liberal Octavian Motoc a acuzat că forma propusă de Guvern schimbă esența proiectului legislativ și este extrem de vagă.
"Ce înseamnă asta? Este o prevedere extrem de vagă. Nu vom ști niciodată de la ce nivel există acest interes strategic național, și atunci este posibil să intrăm în zona abuzurilor: pentru chestiuni minore, să le declarăm, atunci când există interesul, <de siguranță națională>, iar atunci când vor fi tăieri masive, în anumite zone, să spunem că nu contează că sunt 20 de hectare, nu sunt încă de nivel <de siguranță națională>", a declarat Motoc, în plenul Senatului.
CITEȘTE ȘI Investițiile străine directe au crescut cu peste o treime în primele 11 luni din 2015, la 2,8 miliarde de euro Comisii parlamentare "completate" cu MAI și SRI
Discursul senatorului se pare că a avut priză la colegii săi prezenți la dezbateri, întrucât aceștia au votat aproape în unanimitate propunerea lui Motoc de retrimitere a proiectului de lege la comisiile sesizate în fond, pentru raport suplimentar.
Raportul suplimentar, finalizat la începutul lunii trecute, preciza că cele două comisii sesizate în fond, cea Juridică și cea de Apărare, s-au întrunit fiecare separat, pe 24 noiembrie, "în prezența reprezentanților Ministerului Afacerilor Interne și ai Serviciului Român de Informații", și au decis să mențină concluziile primului raport, respectiv formularea decisă de Guvern.
În raport se mai menționează că textul respectiv a fost agreat de Guvern într-o ședință organizată de MAI, la care au mai participat reprezentanți ai Ministerului Mediului, Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, MApN, MFP și SRI.
"Propunerea este motivată de necesitatea asigurării unui caracter complet al actului normativ, prin referire și la celelalte resurse naturale în afară de fondul forestier vizat deja de inițiatori, respectiv fondurile cinegetic, piscicol, apele și alte asemenea resurse economice strategice ale României. Sintagma <interese strategice>, deși nu este definită în mod explicit, este menționată în diverse acte normative, cu înțelesul dedus din respectivele texte legale ca fiind domenii, interese, obiective de importanță majoră pentru buna desfășurare a vieții social-economice, cerință esențială a funcționării unui stat", se explica în raportul suplimentar comun al comisiilor parlamentare Juridică și de Apărare de la Senat, în sprijinul variantei de text legislativ a Guvernului, susținută și de SRI.
CITEȘTE ȘI Alimentele s-au ieftinit în 2015, însă cartofii s-au scumpit cu 20%. Prețurile utilităților, în creștere Al doilea raport i-a convins pe senatori
Raportul suplimentar, deși nu avea ca "supliment" decât repetarea cu accent a faptului că Guvernul și SRI susțin modificarea proiectului inițial, a fost, se pare, mai convingător decât primul, astfel încât, în plen, legea a fost adoptată fără nici un vot împotrivă și cu doar 4 abțineri.
De joi, ea a intrat în vigoare, în forma: "Constituie amenințări la adresa securității naționale a României următoarele: (...) m) orice acțiuni sau inacțiuni (subl. red.) care lezează interesele economice strategice ale României, cele care au ca efect periclitarea, gestionarea ilegală, degradarea ori distrugerea resurselor naturale, fondurilor forestier, cinegetic și piscicol, apelor și altor asemenea resurse, precum și monopolizarea ori blocarea accesului la acestea (subl. red.), cu consecințe la nivel național sau regional".
Rămân destule întrebări și neclarități. Cum ar fi reproșul că formularea vagă a Guvernului nu face decât să submineze și să slăbească scopul vizat de inițiatori, anume prevenirea defrișărilor ilegale de păduri, reproș la care Executivul și comisiile sesizate în plen nu au dat un răspuns foarte convingător.
CITEȘTE ȘI Șeful diviziei explorare-producție a Petrom, trimis de austrieci pe poziția de vicepreședinte OMV la Antipozi Țițeiul, gazele și ogoarele sunt tot "resurse naturale"
Nu e însă vorba numai de asta. Modificarea legislativă folosește expresia "resurse naturale". În glosarele oficiale consultate de Profit.ro, sunt considerate resurse naturale nu doar fondurile forestier, cinegetic și piscicol, precum și apele, menționate ca atare în lege, ci și resursele minerale utile ale subsolului, precum și terenurile agricole.
Asta dă naștere la alte întrebări cu privire la scopurile modificării impuse de Guvern și SRI, precum și la posibilele efecte legislative ale formulării decise de acestea. Potrivit Constituției, "statul trebuie să asigure exploatarea resurselor naturale, în concordanță cu interesul național", iar "bogățiile de interes public ale subsolului, spațiul aerian, apele cu potențial energetic valorificabil, de interes național, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice și ale platoului continental, precum și alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietății publice".
Modificarea Legii privind securitatea națională vizează și concesionarea către companii private a zăcămintelor de resurse minerale ale subsolului și apelor teritoriale, respectiv riscul, eventual geostrategic, de monopolizare (alt termen vag) a acestora de către anumiți jucători? Vizează noua formă a legii și acumularea de terenuri agricole de către investitorii străini, considerată a fi periculoasă de anumite voci politice? S-a vrut facilitarea legislativă a intervenției statului în sectoarele strategice ale economiei, cu atât mai eficientă cu cât formulările sunt mai vagi și mai cuprinzătoare? Rămâne de văzut.
