Companiile autohtone de gaze, în principal Romgaz și OMV Petrom, și-au redus producția de la începutul lunii aprilie, cu aproximativ 8,5% în numai 2 săptămâni, adaptându-se din mers prăbușirii consumului, care a scăzut în medie cu aproape 40%. Carantinarea economiei a gripat consumul industrial, de bază pe timp de vară, când cel rezidențial se reduce sezonier.
Dacă pe 1 și 2 aprilie, potrivit datelor Transgaz, consumul din România era de 400 GWh/zi, iar producția de aproximativ 272 GWh/zi, în ultimele zile consumul a ajuns la 246 GWh/zi, iar producția de 249 GWh/zi.
Au fost însă zile în care consumul a fost și mai mic. Pe 20 aprilie, de exemplu, s-au consumat 228 GWh și s-au produs 249 GWh, iar pe 17 aprilie, 231 GWh, respectiv 251 GWh.
Până în a doua săptămână a lunii aprilie, companiile autohtone au continuat să importe aproximativ 60 GWh din Ungaria, profitând de prețul de import avantajos.
Odată cu scăderea abruptă a consumului, importurile s-au mai temperat, la 35 GWh/zi în perioada 18-20 aprilie, și la 45 GWh pe 21 aprilie.
Comparativ cu perioada similară a anului trecut, când se consuma în medie 320 GWh, consumul de gaze este mai redus cu aproximativ o pătrime, iar producția este mai mică cu aproximativ 10%.
Producția suplimentară din zilele în care a fost superioară consumului, dar și un volum echivalent gazului importat, au fost înmagazinate.
Așa se face că dacă anul trecut, în această perioadă a anului, era depozitată o cantitate de gaz de 4,1 TWh (12,5% din capacitatea totală de depozitare), în prezent sunt depozitați 19,4 TWh (59% din capacitatea totală de depozitare).
Anul trecut, un nivel de 19,4 TWh depozitați a fost atins de-abia la începutul lunii august, iar în anii precedenți, de-abia în luna octombrie.
Gradul de umplere a depozitelor și mai ales reducerea consumului ca urmare a carantinării economiei pun o presiune considerabilă pe preț. În prezent, prețul gazului cu livrare în luna mai este de 51 de lei/MWh, cu 17 lei sub cel reglementat de controversata OUG 114/2018, care a creat situația dificilă de anul trecut.
Situația este una extrem de dificilă pentru producătorii autohtoni. OMV Petrom a precizat, într-un document intern, că “orice ieftinire a prețului gazului cu un euro/MWh va avea un impact negativ de 18 milioane de euro”.
Compania nu precizează la ce preț al gazului și-a alcătuit bugetul, precum în cazul petrolului. În acest caz, OMV Petrom, care și-a alcătuit bugetul pe un preț mediu al barilului de 60 de dolari, a precizat că o scădere cu un dolar a prețului barilului va avea un impact negativ de 20 de milioane euro asupra rezultatelor companiei. Cu alte cuvinte, dacă prețul mediu pentru acest an va fi de 20 de dolari pe baril, prețul actual pentru țițeiul cu livrare în luna iunie, impactul total asupra rezultatelor OMV Petrom ar fi de 800 milioane de euro.
Dacă OMV Petrom și-a construit bugetul pe prețul reglementat la gaze de 68 de lei/MWh (14 euro/MWh), iar prețul va continua să scadă la cel de dinaintea liberalizării, 45 lei/MWh (9 euro/MWH), impactul negativ numai pe partea de producție de gaze va fi de aproximativ 100 de milioane de euro.
Dacă și impactul asupra rezultatele Romgaz este unul similar, suma de 100 de milioane de euro este superioară dividendelor achitate principalului său acționar, statul român (cu 70%) în acest an, aferente profitului pe 2019, de 434,5 milioane de lei.
