Consiliul Fiscal vede drept fezabilă ținta de deficit bugetar de circa 7,2% din produsul intern brut pentru 2021, în condițiile în care costurile sunt controlate strict. Mai mult, veniturile ar putea fi chiar subestimate de Ministerul Finanțelor pentru acest an. Pe de altă parte, scăderea deficitului în 2022-2024 pe seama cheltuielilor cu salariile, asistența socială și achizițiile de bunuri și servicii este considerată nerealistă.
Deficitul bugetar cash este stabilit, în proiectul pus în dezbatere de Ministerul Finanțelor, la 7,16% din PIB în acest an, în scădere de la 9,8% în 2020, ceea ce reprezintă prima ajustare importantă a deficitului din ultimii ani, care vine însă după un dezechilibru record al balanței fiscale, în condițiile pandemiei COVID-19. În termeni nominali, deficitul ar urma să scadă de la aproape 102 miliarde de lei la 80 de miliarde de lei.
În opinia consultativă pe care o realizează la fiecare proiect de buget, Consiliul Fiscal consideră ținta pe acest an drept "fezabilă".
“Trebuie subliniat faptul că principalele măsuri structurale de politică fiscal-bugetară adoptate de către noul Guvern cu scopul reducerii deficitului bugetar au vizat cheltuielile bugetare, în timp ce creșterea de venituri bugetare are loc ca urmare a expirării unor măsuri temporare de amânare la plată a obligațiilor bugetare”, arată CF.
Ajustarea din acest an vine pe fondul menținerii nemodificate a cheltuielilor de personal, în timp ce cheltuielile cu asistența socială ar urma să crească, după majorarea pensiilor din toamna anului trecut. Ar urma să scadă și plățile pentru bunuri și servicii, în ipoteza în care anul trecut acestea au fost majorate cu ocazia pandemiei, în timp ce în cazul investițiilor ar crește finanțarea cu bani europeni. Ponderea în produsul intern brut a cheltuielilor ar urma să scadă de la 40,7% la 39,8%.
În termeni nominali, cheltuielile ar urma să crească cu circa 20 de miliarde de lei, la 444 miliarde de lei.
Cheltuielile cu salariile și asistența socială (în principal pensii) raportat la încasările fiscale, inclusiv contribuții, au ajuns anul trecut la un nivel record de 94,3%. Programul pentru 2021 prevede prima ajustare de după 2011, o scădere a ponderii la 87,1%.
Veniturile bugetare ar urma să avanseze de la 30,9% din PIB la 32,6% din PIB (un avans de 42,7 miliarde de lei la 364 de miliarde de lei).
Anul acesta ar aduce niște venituri excepționale la buget din recuperările plăților amânate anul trecut și din vânzarea licențelor 5G. Astfel, aceste măsuri exepționale nu sunt luate în calculul deficitului pe standarde de contabilitate europene (ESA), care ar urma s se reducă de la 9,1% în 2020 (estimarea CF este de 9,4%) la doar 8,2%, și ar rămâne printre cele mai mari din UE.
Consiliul consideră că statul are de recuperat mai puțin din sumele amânate la plată în 2020 decât estimează MFP, adică 6,2 miliarde de lei, față de 9 miliarde de lei. Pe de altă parte, estimările Consiliului sunt pentru încasări mai mari din venituri fiscale și contribuții de asigurări într-un cuantum de 5,5 miliarde de lei sau 0,45% din PIB.
“CF nu identifică în proiecția de venituri aferentă anului 2021 a MFP sumele suplimentare prevăzute a fi încasate de ANAF, precum și cele aferente rambursărilor accelerate de TVA la valoare nominală, ci într-un cuantum mult mai scăzut. Aceste evaluări depind însă fundamental de valoarea reală a obligațiilor bugetare amânate la plată de agenții economici, asupra căreia planează o incertitudine ridicată în acest moment”, se arată în opinia Consiliului.
Dacă intrările la buget sunt mai mari, atunci sumele ar trebui folosite pentru reducerea suplimentară a deficitului, opinează CF, mai ales că în 2022-2024 strategia fiscal bugetară nu mai apare atât de realistă.
Deficitul bugetar ar urma să scadă la 5,8% din PIB în 2022, la 4,4% în 2023 și la 2,9% în 2024, potrivit strategiei guvernamentale. Scăderea ar urma să se facă prin reducerea ponderii în PIB a cheltuielilor cu salariile (cu 1,9 puncte procentuale), asistența socială (cu 1,3 pp) și achizițiile de bunuri și servicii (cu 0,8 pp).
În privința menținerii cheltuielilor de personal constante timp de atâția ani, ipoteza ar fi fie a menținerii nemodificate a lefurilor, fie scăderea personalului și creșterea ușoară a salariilor.
“Dintr-o perspectivă istorică și având în vedere și considerente de ordin social, o astfel de evoluție este improbabilă. Admițând o menținere constantă a salariilor în termeni reali în perioada 2022-2024, și aceasta dificil de realizat, dimensiunea ajustării avute în vedere de MFP pe filiera cheltuielilor de personal se diminuează cu 0,5 pp din PIB”, scrie CF.
Cheltuielile cu asistența socială ar urma să crească moderat în termeni nominali doar “în contextul practicării unei reguli de indexare a beneficiilor precum cea propusă în prezent pentru pensiile de stat”, arată CF. Este vorba despre intenția de a majora pensiile doar în raport cu rata inflației si creșterea salariului real.
De asemenea, reducerea ponderii cheltuielilor cu bunurile și serviciile la 4,1% din PIB ar însemna un minim absolut al perioadei începute de după 2008, și considerabil sub media de 5,5% din perioada 2008-2021. “CF are rezerve în legătură cu posibilitatea materializării unei astfel de evoluții, chiar și în condițiile unei reforme profunde a sistemului de achiziții publice”, arată opinia Consiliului, care mai notează că există riscul de a înregistra deficite bugetare mai ridicate în anii următori decât sunt preconizate de către Guvern.
Consiliul propune, ca și cu alte ocazii, creșterea veniturilor bugetare, printre cele mai reduse din UE, prin: îmbunătățirea eficienței colectării, lărgirea bazei de impozitare, îngustarea excepțiilor și portițelor care abat în sens negativ taxele plătite de unii contribuabili de la cotele standard, combaterea fermă a evaziunii fiscale și a concurenței fiscale neloiale și optimizarea ratelor de impozitare/taxare.
CF are în vedere un avans al economiei de 4-5% în acest an și rate similare în anii următori, perioadă în care economia va evolua sub potențial.
