Marile companii de stat aflate în subordinea Guvernului au primit în ultimii șapte ani, de la stat, subvenții de 50 de miliarde de lei, potrivit datelor analizate de Profit.ro. În același interval, dividendele și vărsămintele companiilor la buget din profitul net obținut au fost de trei ori mai reduse. Pe lângă dividendele din profit, prin care Guvernul ia de mai mulți ani 90% din profitul care poate fi distribuit, anul trecut autoritățile au luat de la firme și banii din rezerve. Subvențiile, aflate pe un trend de scădere în perioada analizată, au fost concentrate la companiile din domeniul transporturilor, acolo unde statul acordă și foarte multe gratuități, în timp ce producătorii de energie și gaze au reprezentat principala sursă de bani la buget, cu două treimi din dividende și vărsăminte.
Șefii celor mai mari bănci din România vor dezbate cu celebrul economist Nouriel Roubini starea reală a economiei și perspectivele izbucnirii unei noi crize. Te așteptăm la eveniment! Click pentru detalii și înregistrare
Hidroelectrica, în cazul căreia statul anunță de mai mult timp că vrea să o listeze la bursă, a fost compania cu cea mai mare contribuție la buget anul trecut. Listarea la bursă a Hidroelectrica a fost inclusă și în programul de guvernare prezentat recent de PNL. În loc să se concentreze pe rezolvarea situației companiilor pe pierdere, politicienii au vândut de-a lungul anilor activele bune ale statului, cele care aduc sume importante de bani la buget. Motivul acestei abordări este că guvernele, indiferent de culoarea politică, au urmărit să obțină cât mai mulți bani imediat pentru a avea fonduri de cheltuit.
Autoritățile centrale și locale dețin participații sau controlează 2.505 întreprinderi. Autoritățile centrale dețin participații sau dețin integral 919 companii, din care la 434 sunt controlate de stat, întreprinderi publice, iar la 485 de companii private Guvernul deține participații minoritare. Autoritățile locale dețin integral sau au participații la 1.586 companii.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Datele de mai jos se referă la companiile din subordinea autorității publice centrale.
Subvenții în scădere, dar încă mari
Potrivit datelor analizate de Profit.ro, în perioada 2012-2018 din bugetul de stat au fost alocate subvenții totale de 50,07 miliarde de lei, din care cea mai mare parte, 45,17 miliarde de lei, pentru companiile din subordinea Ministerului Transporturilor.
Anul trecut, întreprinderile publice centrale au primit subvenții de 6,04 miliarde lei, cu 151,5 milioane de lei (2,45%) mai mici față de 2017. Aproape 53% din aceste fonduri au fost subvenții pentru activitatea curentă, iar 47% pentru investiții. Subvențiile pentru investiții au scăzut cu peste 8%.
CITEȘTE ȘI Guvernul de la Londra investește în dezvoltarea roboților care să îngrijească bătrâni
Cum se poate vedea mai jos, companiile controlate de stat și aflate în subordinea Ministerului Transporturilor au beneficiat de cea mai mare parte a subvențiilor, 5,1 miliarde de lei, reprezentând peste 85% din total.
Din cele 5,1 miliarde de lei de la transporturi, au fost date pentru exploatare 2,83 miliarde lei, cu destinația acoperirii cheltuielilor de utilizare a infrastructurii, întreținerii și menținerii infrastructurii publice de transport și susținerea transportului public de călători, acoperirea cheltuielilor cu întreținerea și reparațiile, precum și cu mentenanța materialului rulant aferent transportului de călători cu metroul.
Ce bani dau companiile la stat
Dintre cele 96 de companii controlate de Guvern și care au obținut profit, 42 au dat bani la buget, sub formă de dividende sau vărsăminte, în valoare totală de 3,88 miliarde de lei. Profitul net al celor 42 de companii a fost anul trecut de 5,55 miliarde lei, cu 1,92 miliarde lei mai mic comparativ cu anul anterior. De obicei, profitul dintr-un an este distribuit cam la mijlocul anului următor.
În ultimii ani, Guvernul a luat constant 90% din profitul pe care companiile îl puteau distribui.
CITEȘTE ȘI Guvernul PNL va păstra majorarea pensiilor cu 40% în anul electoral 2020, criticată anterior pentru efectul bugetar devastator. Nu va semna nici OUG pentru eliminarea taxei pe active și a cerințelor noi de capital la Pilonul 2Mai mult de jumătate dintre companiile pe profit, 54, nu au dat bani la stat, deoarece câștigul a fost folosit pentru a acoperi pierderile contabile din anii trecuți.
Pe lângă profit, Guvernul a luat companiilor din subordine, anul trecut, și banii pe care acestea îi aveau în rezerve. Totalul banilor luați prin dividende/vărsăminte la bugetul de stat în 2018 provin din dividende din profitul net, din alte rezerve și din rezultat reportat. Valoarea totală a acestora a fost pentru 2018 de 6,85 miliarde lei, din care 4,67 miliarde lei sumă aferentă profitului net din 2017, dividende din alte rezerve de 2 miliarde de lei și 175,4 miliarde de lei din rezultat reportat.
Producția de energie electrică și extracția de gaze naturale au generat două treimi din totalul vărsămintelor la buget ale celor de 42 de companii.
CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Program de guvernare PNL: Menținerea cotei unice, restructurarea ANAF, revizuirea unor acte normative, precum OUG 114Companiile care dau cei mai mulți bani la buget
Companiile care au dat cei mai mulți bani la buget anul trecut sunt cam aceleși ca în anul anterior. Hidroelectrica, pe doi în 2017, a făcut schimb de locuri cu Romgaz și a devenit principala companie din portofoliul statului care a virat bani la buget. Dividendele plătite de Hidroelectrica au reprezentat 37,1% din total dividende/vărsăminte.
Banii de la Romgaz, companie listată la bursă, la care statul mai deține doar 70% din acțiuni, a scăzut cu 37%, dar tot reprezintă 22% din tot ce a încasat Guvernul de la companiile din subordinea sa.
CITEȘTE ȘI PSD majorează cu 15 miliarde lei fondurile care pot fi luate din Trezorerie pentru primării. Reprezentantul Finanțelor, surprins: Nu știu care sunt disponibilitățile în contCompaniile pe pierdere
Prima la pierderi în 2018 este societatea Complexul Energetic Hunedoara, la fel ca în 2015, 2016 și 2017.
Cauzele pierderilor
- Complexul Energetic Hunedoara - penalități aplicate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru nerestituirea în termen a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră aferente anului 2018; actualizarea la valoarea de piață a provizioanelor aferente certificatelor de CO2 neachiziționate în termen pentru activitatea desfășurată în perioada 2015-2017
- Complexul Energetic Oltenia - creșterea prețului certificatelor de CO2 de la 7 Euro/certificat, cât a fost bugetat inițial, la 21 Euro/certificat
- METROREX - constituirea de provizioane pentru litigii
- Tarom - din cauza concurenței puternice societatea nu a fost în măsură să atragă venituri suficiente din operarea curselor și din activitățile auxiliare
- Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. Marfă” - nerealizarea veniturilor prognozate prin BVC aprobat pentru anul 2018; scăderea drastică a vitezei comerciale înregistrată în transportul feroviar al mărfurilor din România, din cauza condițiilor de pe infrastructura feroviară; mediul concurențial extrem de puternic
- Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători” - nealocarea subvenței la nivelul necesarului; plata cu prioritate a obligațiilor la bugetul de stat
- Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat - datorită cheltuielilor bază de reprezentare și protocol nedecontate; creșterii cheltuielilor prin constituirea de provizioane pentru clienții incerți și pentru clienți facturați în valută
- Romaero - creșterea costurilor pentru accesorii rezultate în urma datoriilor bugetare istorice acumulate în ultimii 10 ani; nivelul tehnic și tehnologic actual care generează costuri necompetitive; insolvența sau falimentul unor clienți; nefinalizarea acțiuniipentru darea în plată a unor active excedentare
- Electrocentrale Constanța - pierdere pe rețeaua de termoficare;diferența dintre prețul de cost și prețul de vânzare reglementat prin decizii ANRE
- Metrom filiala Companiei Naționale Romarm - gradul foarte mic de încărcare al capacității de producție; scăderea volumului de comenzi de produse militare; depașirea costurilor de producție programate și înregistrarea de pierderi din activitatea de producție.