România are 63 de companii prezente în Coface Top 500 CEE, cu patru mai multe față de ediția anterioară, însă deocamdată este departe de ocupantele podiumului: Polonia (167 de companii), Republica Cehă (71 de companii) și Ungaria (69 de companii).
În topul companiilor românești se află Automobile Dacia (situată pe locul 17 în clasamentul general), cu afaceri de 4,2 miliarde de euro în 2015 și un profit net de 99 de milioane de euro. Poziția a doua este ocupată de OMV Petrom Marketing SRL (aflată pe locul 24 în clasamentul general), urmată de OMV Petrom SA (care ocupă locul 29 în clasamentul general).
Printre primele zece cele mai mari companii autohtone se află și retailerii Kaufland (care ocupă locul 5), cu afaceri de 2 miliarde de euro în 2015, și Carrefour (care ocupă locul 9), cu afaceri de 1,13 miliarde de euro anul trecut.
Sectoarele principale în care activează cele mai multe întreprinderi românești prezente în Coface Top 500 CEE sunt produsele minerale, produsele chimice, petrol, plastic, sticlă și farmaceutice, precum și autovehicule, motociclete, alte vehicule și mijloace de transport și de asemenea agricultură, prelucrarea cărnii, produse agro-alimentare și vinificație.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Companiile din România prezente în topul Coface au doar în proporție de 21% acționariat local, în timp ce situația stă cu totul diferit în Cehia, unde în 37% din cazuri acționariatul este local, iar în Polonia 43%.
„Punctele forte ale României, agricultura, industria auto, ne consolidează poziția în clasamentul Top 500, însă sperăm la o evoluție anul viitor, în așa fel încât poziția României în top să ajungă să reflecte și poziționarea noastră în regiune din punctul de vedere al PIB-ului și a îmbunătățirii evaluării mediului de afaceri de la B la A4”, a declarat Eugen Anicescu, Country Manager Coface România.
CITEȘTE ȘI Coface: România va înregistra o creștere economică de 4,2%, dacă nu se ia în calcul aportul agriculturii Pe de altă parte, principalele trei țări care domină topul Coface sunt Polonia, Republica Cehă și Ungaria.
Polonia este, de departe, economia cea mai mare din regiune și, din nou, țara cu cei mai mulți jucători din Europa Centrală și de Est. Datorită cererii sale puternice interne, a rezistat crizei financiare relativ bine. Polonia are, în total, 167 de companii reprezentate în clasament, deși sunt cu nouă mai puține față de 2014. Economia poloneză a furnizat rate foarte solide de creștere, de peste 3%, încă din 2014.
Republica Cehă este țara cu cea mai mare rată de creștere, de 4,5%, în Europa Centrală și de Estehia are, totodată, și una dintre cele mai scăzute rate ale șomajului din întreaga UE (5,1%). Țara este a doua în topul Coface, cu 71 de companii prezente în clasament. Pentru al aptrulea an consecutiv, numărul companiilor din această țară este în creștere. Cifra de afaceri totală a crescut cu 3,1%, iar profitul net cu 16,9%, până la 4,9 miliarde de euro.
Ungaria se află pe podium din nou, însă a pierdut o poziție față de ediția anterioară a topului. În total, sunt reprezentate 69 de companii din Ungaria, cu patru mai puține decât în 2014. Cu toate acestea, giganții maghiari rămași au raportat cea mai mare creștere a cifrei de afaceri dintre toate țările: 13,8%. Țara s-a bucurat de rate de creștere solide de la recesiunea din 2012 și a raportat un avans de 2,9% în 2015.
Companiile din Top 500 Europa Centrală și de Est și-au crescut cifra de afaceri cu 4,2% până aproape de 593 miliarde de euro, au înregistrat o evoluție impresionantă a profiturilor nete cu 73,7%, atingând 26,9 miliarde de euro. Cele mai mari companii din această regiune rămân angajatori foarte importanți, în total, 4,3% din totalul forței de muncă din Europa Centrală și de Est lucrează în companiile prezente în topul Coface, ceea ce are un efect pozitiv asupra ratei șomajului, menționează autorii studiului.
Acesta este cel de-al optulea studiu anual Top 500 de companii din Europa Centrală și de Est.
Studiul reprezintă un top al celor mai mari 500 de companii din regiune după cifra de afaceri și, în plus, oferă o analiză suplimentară, după numărul de angajați, tipul companiilor, sectoare, piețe.
