Măsurile radicale aplicate de către Guvernul turc care au urmat tentativei de lovitură de stat se vor reflecta asupra României doar pe plan comercial, prin temperarea exporturilor românești orientate către Turcia, în condițiile în care aceasta este principala țară de destinație a exporturilor locale dintre țările non-UE, a declarat Iancu Guda, Services Director Coface Romania CMS.
Turcia ocupă locul al 5-lea ca destinație a exportului românesc și locul 1 între statele non-UE, respectiv locul al 11-lea ca țară de origine a importurilor. După aderarea la UE, România a menținut o balanță comercială pozitivă cu Turcia, ceea ce plasează această țară pe locul al 5-lea între statele cu care înregistrează excedent în balanța comercială, potrivit datelor Coface.
“În ceea ce privește impactul asupra mediului de afaceri românesc, acesta este foarte limitat pe fondul amprentei reduse în economia națională a companiilor deținute de capitalul turcesc”, mai spune Iancu Guda.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Coface arată că, într-un clasament al investițiilor străine directe cumulate pentru perioada 2008 - 2015, Turcia ocupă locul al 18-lea, cu un aport la totalul investițiilor străine directe de doar 0,5%, în condițiile în care principalii 5 investitori (Austria, Germania, Italia, Franța și Elveția) au generat împreună aproape 72% din totalul investițiilor străine directe în perioada analizată.
Conform datelor statistice, după valoarea capitalului social, Turcia ocupă locul al 14-lea în clasamentul pe țări de rezidență a investitiorilor în societăți comerciale cu participare străină. Aceasta se reflectă și în numărul relativ redus al companiilor locale cu capital turc. Mai exact, conform datelor Registrului Comerțului, citate de Coface, 1.007 companii care au sediul social în România înregistrează acționari cu domiciliul/ sediul social în Turcia. Conform declarațiilor financiare depuse la Ministerul Finanțelor pentru 2015, aceste companii au generat o cifră de afaceri cumulată de 4,8 milirade lei și un număr total de salariați de aproximativ 15.000.
În perioada 2008-2015, numărul companiilor cu capital turc a avut o creștere constantă, de la 576 la 1.007. Totuși, aceste firme generează sub 1% din cifra de afaceri la nivel național și prezintă un grad ridicat de concentrare regională (9 din 10 sunt în București și în zona de Sud și Sud-Est) și sectorială (jumătate din veniturile înregistrate în sectoare orientate către consum, respectiv distribuție și industria alimentară și a băuturilor).
Doar 2 din 10 companii locale deținute de acționari din Turcia au înregistrat profit anul trecut și prezintă un grad de îndatorare redus (sub 70%), pentru acestea existând într-adevăr riscul repatrierii unor dividende către firmele mamă, pe fondul impozitelor locale reduse și a nevoii accelerate de capital în mediul de afaceri din Turcia.
Cifra de afaceri generată de companiile locale deținute de acționari din Turcia s-a dublat în ultimii 8 ani, crescând de la 2,4 miliarde lei în 2008 la 4,8 miliarde lei în 2015.
Eșecul loviturii de stat lansate în noaptea de 15 Iulie în câteva orașe importante din Turcia a fost urmat de o serie de măsuri extinse împotriva adversarilor politici ai regimului condus de președintele Recep Tayyip Erdogan, printre acestea numărându-se închiderea a peste 100 de companii și organizații din domeniul media, a peste 1.000 de licee, cămine private pentru studenți și fundații private, precum și a câtorva universități care au legături cu rețeaua FETA (Organizația Teroristă Fethullah Gulen).
Aceste represalii s-au extins și în sectorul financiar, prin demiterea unor analiști și prin retragerea licențelor de funcționare aferente caselor de brokeraj de către autoritatea de supraveghere, în urma emiterii unor rapoarte care tind să creeze așteptări negative cu privire la situația din Turcia.
”În mai puțin de o săptămână, lira turcească s-a depreciat cu aproape 6% față de dolarul american, indicele reprezentativ al pieței de capital din Turcia a pierdut 12%, iar investițiile de capital în Turcia ale non-rezidenților au scăzut cu 8 miliarde dolari”, spune Iancu Guda.
