A doua rată de creștere economică în următorii ani, stabilitatea macroeconomică și reducerile de taxe au fost indicate de ministrul Finanțelor, Anca Dragu, ca principale puncte de atractivitate pentru România.
Tăierile de taxe operate anul trecut și cele aflate în pregătire sunt cele mai recente argumente prin care Guvernul vrea să îi atragă pe investitorii instituționali nerezidenți de portofoliu. Într-o întâlnire cu aceștia la Londra, ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu, le-a amintit că în economia privată românească sunt cu 10 miliarde lei mai mult după reducerile de impozite și taxe din noul Cod fiscal.
Creșterea salariului minim și a pensiilor vor majora această disponibilizare către economia reală la 16 miliarde lei în 2016, a mai spus Dragu, în cadrul conferinței Romania Investor Days organizată de Fondul Proprietatea, în parteneriat cu Franklin Templeton și Wood & Company.
Taxa pe valoarea adăugată a fost redusă la 20%, de la 24%, de la 1 ianuarie și va fi coborâtă la 19% din 2017. A fost redusă fiscalitatea pentru intreprinderile mici și mijlocii, iar impozitul pe dividende a fost micșorat la 5%, de la 16%. Din 2017, taxa pe structurile speciale, așa-numita "taxă pe stâlp", va fi eliminată, le-a spus investitorilor oficialul guvernamental.
Rata de inflație sub zero din ultimul an și jumătate nu înseamnă că România a avut deflație. Este consecința tăierilor de taxe, a explicat Daniel Dăianu, membru în Consiliului de Administrație al Băncii Naționale, prezent la eveniment.
Ușurarea poverii fiscale este unul din motoarele creșterii economice, estimate de Guvern pentru anul în curs la 4,1%. Astfel, consumul final al gospodăriilor populației ar urma să se majoreze cu 4,4% în intervalul menționat, spune Dragu.
CITEȘTE ȘI Dragu: Codul fiscal și normele sunt niște animale mari, niște legi foarte ample în care e posibil să fie tot felul de anomalii Dincolo de argumentele legate de reducerea taxelor, mesajul guvernamental transmis către investitorii de portofoliu a fost unul de stabilitate. Deficitul bugetar este inferior nivelului de 3% din PIB stipulat în criteriile Tratatului de la Maastricht, iar datoria publică este sub reperul de 40%, "un nivel foarte confortabil", la jumătatea mediei țărilor din Uniunea Europeană, de 86%.
Nivelul de îndatorare redus favorizează accesul ieftin la finanțare, randamentele titlurilor de stat românești fiind la un minim istoric într-un parcurs descendent care a dovedit robustețe chiar și în etapele mai puțin favorabile.
Deficitul de cont curent s-a redus la 1% din PIB, față de 13,5% în anul 2007, a mai spus Dragu. Diminuarea a fost semnificativă mai întâi în anul 2009 și, apoi, într-o a doua etapă, în 2013-2015, afirmă și Dăianu. Este de așteptat ca majorarea consumului, anul acesta, să ridice nivelul deficitului de cont curent, însă la Banca Națională diagnosticul este că nu va fi ceva alarmant, deficitul fiind ușor finanțabil.
CITEȘTE ȘI Guvernul angajează consilieri, experți și șoferi, salariile depășesc rar 3.000 de lei brut Avansul investițiilor, preconizat în acest an la 6,2% pentru România, va fi susținut și de sectorul public, spune ministrul de finanțe. Dacă în 2015 investițiile publice au fost de 5,9% din PIB, anul acesta vor fi sporite. Guvernul are în vedere și măsurile calitative. Pentru 20 de proiecte în cercetare, de IT și infrastructură de transport au fost alocate, prin buget, 4,8 miliarde de lei.
La capitolul riscuri pentru investitori, Dragu le-a indicat pe cele geopolitice, cele două rânduri de alegeri, creșterea greoaie a economiilor din UE și întârzieri în reformele structurale interne. Ultimul dintre riscuri este considerat mic de către oficialul guvernamental, având în vedere cât de intens lucrează colegii ei.
