Regiunea București-Ilfov a ajuns în 2018 la un nivel al produsului intern brut pe locuitor ajustat cu prețurile la 152% din media Uniunii Europene și a trecut în fața capitalei Austriei. Bucureștiul ajunge și în top 20 regiuni din UE, atât pe fondul creșterii economice, cât mai ales al ieșirii din clasament a regiunilor bogate din Marea Britanie ca urmare a Brexit. La nivelul țării, disparitățile rămân însă ridicate, cu un nivel mai lent al convergenței mai ales în Muntenia și Moldova, dar cu un avans în Vest care duce regiunea la nivelul unor bucăți din Spania și Italia.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
De ce este important: Un PIB pe cap de locuitor mai mare nu înseamnă automat și un nivel mai ridicat al calității vieții sau o bogăție mai mare a locuitorilor. Pe de altă parte, produsul intern brut este unul dintre principalii indicatori economici pentru măsurarea dimensiunii economiei și se corelează destul de bine cu bunăstarea.
Mai este interesant: Începând cu 2015, produsul intern brut al Irlandei - care are două regiuni în top 10 - a fost umflat cu circa un sfert după transferul de către mai multe firme multinaționale în subsidiarele locale a drepturilor de proprietate intelectuală pentru afacerile care acoperă Europa, astfel că vânzările au crescut statistic, ceea ce a tras în sus PIB, fără a lăsa însă alte urme în economie.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Bucureștiul a continuat să crească peste media UE (dar și peste media României) în 2018 și a înregistrat un produs intern brut regional pe locuitor mai mare cu 4 puncte procentuale decât în 2017, relevă ultimele date, analizate de Profit.ro.
România a avut cea mai rapidă convergență dintre statele din Europa Centrală și de Est către media UE după marea criză financiară globală, adică a înregistrat cea mai mare creștere economică, de la 52% în 2009 la 66% în 2018 (de la 12.600 de euro echivalent la 19.900).
Capitala a crescut și mai mult, cu un avans de 36 de puncte procentuale, la 152% din media UE în 2018, adică peste regiunea Viena (150% din media UE) sau Budapesta (145% din media UE) - încă de anul trecut, în cazul celei din urmă. Bucureștiul a beneficiat de fluxurile de investiții străine ale firmelor din servicii, mai ales din zona de IT&C și servicii suport pentru companii.
Calculele sunt făcute la paritatea puterii de cumpărare, adică prin nivelarea prețurilor. În 2018, prețurile la bunuri și servicii erau la jumătate din media UE în România, față de 137% din media UE în Danemarca.
Bucureștiul intră în Top 20 UE după producția economică pe cap de locuitor, după ce Marea Britanie a ieșit din Uniune la începutul acestui an.
În fruntea celor circa 240 de regiuni de dezvoltare (NUTS 2), la nivel european, se mai află Praga (192% din media UE), Bratislava (173%) și Varșovia (156%).
Un PIB pe cap de locuitor mai mare nu înseamnă automat și un nivel mai ridicat al calității vieții sau o bogăție mai mare a locuitorilor. Pe de altă parte, produsul intern brut este unul dintre principalii indicatori economici pentru măsurarea dimensiunii economiei și se corelează destul de bine cu bunăstarea.
Alți indicatori considerați mai buni de economiști pentru măsurarea bunăstării materiale a populației, precum venitul disponibil și consumul gospodăriilor, ar putea, de asemenea, să nu arate întreaga poveste. Pe datele din 2017, Bucureștiul avea un venit disponibil pe locuitor ajustat cu puterea de cumpărare de 125% din media UE, în fața regiunilor Madridului, Varșoviei, Vienei și Berlinului (118-123% din media UE). Și alte date trebuie luate în seamă, precum calitatea mediului sau a serviciilor publice.
(De remarcat că, începând cu 2015, produsul intern brut al Irlandei - care are două regiuni în top 10 - a fost umflat cu circa un sfert după transferul de către mai multe firme multinaționale în subsidiarele locale a drepturilor de proprietate intelectuală pentru afacerile care acoperă Europa, astfel că vânzările au crescut statistic, ceea ce a tras în sus PIB, fără a lăsa însă alte urme în economie)
Diferențe mari în interiorul României. Vestul trece în fața unor regiuni din Spania sau Italia
Restul țării recuperează, de asemenea, din decalajul față de UE, doar că în ritmuri diferite, astfel că se menține cel mai mare decalaj între capitală și restul țării din Europa.
Doar regiunea Vest (care cuprinde județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș) este peste media națională (68% din media UE), pe fondul investițiilor străine în industrie care au dus populația angajată în această ramură la cea mai mare pondere în total din UE (de aproape trei ori peste media UE). Vestul României a depășit regiuni din Spania (Extremadura), Portugalia (Centru) sau Italia (Puglia).
Regiunile Centru (Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu) și Nord-Vest (Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj) au adunat cele mai multe puncte procentuale în ultimii ani și au ajuns la puțin peste 60% din media UE. Cele două au ajuns la nivelul regiunii italiene Campania, dar peste Sicilia și Calabria sau mai multe regiuni din Grecia, Polonia, Ungaria sau Bulgaria.
Regiunea Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea) a recuperat circa 15 puncte din decalajul față de UE și, cu 55%, are cel mai bun scor din afara Transilvaniei.
Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea) a recuperat 12 puncte, în timp ce Sud-Muntenia (Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman) a avansat cu doar 8 puncte față de media UE, cel mai prost rezultat comparativ cu 2009. Ambele regiuni sudice au însă un nivel al PIB/locuitor de circa 50% din media UE, suficient pentru a depăși unele regiuni din Grecia, Polonia și Ungaria.
Cea mai scăzută activitate economică rămâne cea din Regiunea Nord-Est (județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui), cu 42% din media UE, a cincea cea mai redusă post Brexit.
Datele sunt calculate după locul unde este realizată producția și nu după adresa de rezidență a firmelor, astfel că nu ar trebui ca nivelul PIB al Bucureștiului să fie crescut artificial doar pentru că marile firme au sediul social în Capitală deși au activitate (și) în alte județe.
Pe de altă parte, datele sunt influențate de fluxurile de navetiști, care muncesc în București și Ilfov, dar locuiesc în localități din alte județe. Din acest motiv, nivelul PIB/locuitor ar putea fi supraestimat prin subestimarea populației din regiune (oficial de 2,3 milioane) la care se împarte valoarea adăugată. Invers, populația din restul țării, mai ales din județele fără infrastructură, ar putea fi supraestimată (plus că unele persoane care au părăsit România pe termen lung sau definitiv ar putea apărea în continuare ca rezidente), ceea ce crește numitorul.
O altă mare diferență este dată de densitatea și raportul urban-rural. Astfel, dacă în București și Ilfov avem o zonă aproape în totalitate urbană, în celelalte regiuni proporția populației care locuiește la sate este de aproape jumătate, ceea ce face ca activitatea economică să fie mult mai scăzută. Deși în scădere, ponderea populației ocupate în agricultură din România rămâne cea mai ridicată din UE. Spre exemplu, ponderea lucrătorilor în agricultură în total populație din regiunea Nord-Est este cea mai mare din UE, de circa 10 ori mai mare decât cea medie Uniunii (invers )
Totodată, ajustarea cu prețurile este doar la nivel național, ceea ce înseamnă că nu sunt prinse diferențele mari de preț existente în marile aglomerări urbane, mai ales în cazul serviciilor.
Multe dintre aceste observații nu se aplică doar în cazul Bucureștiului, fiind valabile și pentru regiunile care conțin capitalele celorlalte țări europene, mai ales în cazul celor limitate ca întindere.
