Banca Națională a României a tăiat dobânda cheie, încurajată de scăderea inflației în prima jumătate a acestui an. Pe de altă parte, banca centrală semnalează riscurile și incertitudinile mari venite din deficitul bugetar ridicat, în condițiile creșterii salariilor și pensiilor. Un alt risc fundamental vine din deficitul extern ridicat, care pune presiune pe cursul de schimb, deși aceasta este estompată acum de intrările de fonduri europene.
BNR justifică scăderea dobânzii de politică monetară în august de la 6,75% la 6,5% cu perspectiva ca inflația să scadă în continuare până la 4% la finele anului curent și la 3,4% la finele lui 2025. Această încetinire a inflației ar urma să vină din efecte statistice de bază, precum și din factori din zona ofertei, arată BNR.
Inflația de bază, urmărită îndeaproape de BNR, ar urma să scadă și ea mai mult decât în prognoza din mai, pe fondul unor creșteri mai lente ale prețurilor mărfurilor nealimentare și serviciilor, din importurile care se scumpesc mai lent, precum și din scăderea așteptărilor inflaționiste.
„Incertitudini semnificative sunt însă asociate evoluției viitoare a prețurilor energiei și alimentelor, în contextul modificărilor legislative din domeniu și al secetei prelungite din acest an, precum și perspectivei cotațiilor țițeiului și altor materii prime, în condițiile escaladării tensiunilor geopolitice, au subliniat membrii Consiliului”, potrivit minutei ședinței de politică monetară din 7 august.
Banca centrală se așteaptă ca presiunile inflaționiste ale factorilor fundamentali să persiste în următorii doi ani, pe fondul unui exces de cerere din economie. BNR menționează aici și creșterea de două cifre a costului cu forța de muncă, transpus într-o creștere similară a salariilor, peste câștigul de productivitate, care reprezintă un factor inflaționist.
BNR se aștepta, la momentul ședinței, la o accelerare a economiei în trimestrul al doilea, însă datele au dezamăgit și au fost cu mult sub consensul pieței.
„Referitor la perspectiva apropiată, membrii Consiliului au convenit ca fiind probabilă o creștere ceva mai solidă a economiei în trimestrele II și III 2024 decât cea anticipată în luna mai, implicând o mărire ușoară a excedentului de cerere agregată și revenirea acestuia în apropierea valorilor previzionate anterior, precum și o redresare progresivă a dinamicii anuale a PIB pe parcursul intervalului”.
Creșterea economică este alimentată în principal de consum, apreciază BNR, dar și de formarea brută de capital fix, adică de investiții, care vor frâna însă comparativ cu 2023. În schimb, exportul net va trage în jos creșterea economică, pe fondul creșterii mai accelerate a importurilor, „în corelație cu decalajul de ritm dintre absorbția internă și cererea externă”.
„În aceste condiții, deficitul de cont curent își va stopa probabil corecția descendentă ca pondere în PIB în 2024-2025 și va rămâne astfel semnificativ deasupra standardelor europene, continuând să constituie o vulnerabilitate majoră și să inducă riscuri la adresa inflației, primei de risc suveran și, în final, a sustenabilității creșterii economice, au subliniat membrii Consiliului”, notează banca centrală.
Banca centrală adaugă imediat avertismentele cu care ne-a obișnuit în ultimii ani în ceea ce privește deficitul bugetar, mult peste limita europeană de 3% din produsul intern brut. Execuția la 6 luni arată un deficit de 3,6% din PIB, iar Consiliul Fiscal estimează că acesta se va plasa la peste 7% la finele anului, cu riscul să ajungă la 8%, în condițiile în care ținta asumată la începutul anului a fost de 5%.
„Inclusiv din această perspectivă, membrii Consiliului au evidențiat incertitudinile și riscurile mari ce decurg din conduita politicii fiscale și a celei de venituri în anul curent, pe fondul rezultatului execuției bugetare din prima jumătate a anului, al dinamicii salariilor din sectorul public și al impactului integral al noii legi a pensiilor. Riscuri mari de sens opus sunt însă asociate acțiunilor și măsurilor ce vor fi probabil întreprinse în viitor în scopul realizării corecției fiscale, în contextul planului fiscal-structural pe termen mediu prezumat a fi configurat și transmis Comisiei Europene în toamna acestui an, în conformitate cu noul cadru de guvernanță economică al UE, au susținut membrii Consiliului”, arată BNR.
Cea de-a doua frază din paragraful de mai sus reprezintă o nuanțare față de pozițiile anterioare ale băncii centrale. Concret, BNR se așteaptă ca măsurile ce vor fi luate anul viitor pentru corecția deficitului să fie contracționiste și să ducă la o presiune mai mică pe creșterea inflației. Pe de altă parte, creșterea unor taxe precum TVA are un impact direct în inflație - cel puțin unii analiști bancari se așteaptă la majorarea TVA de anul viitor, printre altele.
Salariile la stat au crescut cu 17-19% în termeni anuali în iunie, față de o medie de 12,5% pe economie. De altfel, BNR notează o încetinire a dinamicii salariale, precum și o scădere a efectivului de salariați din economie, chiar dacă ambele rămân la nivelul ridicate.
Tot pe partea de venituri, guvernul va aplica o recalculare a pensiilor de la 1 septembrie, ceea ce va aduce o majorare a cheltuielilor lunare cu peste 2 miliarde de lei.
BNR menționează pericolul venit din deficitul extern mare și în ceea ce privește perspectivele cursului de schimb, în strânsă legătură cu riscurile venite din deficitul fiscal.
„Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului rămân ridicate, au susținut membrii Consiliului, evocând deficitele gemene și incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, inclusiv în context electoral, dar și actualele tensiuni geopolitice și deciziile de politică monetară ale băncilor centrale majore. În perspectivă apropiată, semnificativă ca influență va continua să fie însă și atractivitatea relativă a plasamentelor în monedă națională, în timp ce acțiunea factorilor sezonieri ar putea să scadă ca relevanță comparativ cu anii precedenți, au apreciat unii membri ai Consiliului”, se arată în minută.
Absorbția de fonduri UE, inclsuiv PNRR, este menționată de BNR printre elementele esențiale pentru România.
BNR mai are încă două ședințe în acest an, în octombrie și noiembrie. Dacă Statistica va confirma creșterea foarte slabă a economiei, atunci analiștii se așteaptă ca banca centrală să mai taie din dobândă.
