Economia românească ar urma să înregistreze în acest an o creștere de 4,6%, a indicat Banca Mondială, în raportul "Perspective Economice Globale" (Global Economic Prospects).
Estimările sunt mai bune față de cele avansate în luna iunie, într-un alt raport, când instituția financiară internațională arăta că România va consemna un avans de 2,9% în acest an, arată Agerpres.
În schimb, previziunile pentru 2023 au fost înrăutățite, indicând o expansiune a economiei României de 3,2%, față de un avans de 3,7% estimat în iunie, în timp ce prognoza pentru 2024 nu a fost modificată, indicând o creștere de 3,9%.
Economia românească a avut o evoluție peste așteptări în primul semestru din 2022, înregistrând un avans de 5,8%, datorită consumului privat robust și a semnelor timpurii a redresării investițiilor. Perspectivele depind de evoluțiile războiului din Ucraina și de impactul acestuia asupra economiei europene. Deficitul fiscal este pe un trend descrescător, dar rămâne la un nivel ridicat. Sărăcia ar urma să scadă la 11,7% în 2022, se arată în raportul realizat de Banca Mondială.
Instituția apreciază că România a realizat în ultimele două decenii un succes impresionant în creștere și prosperitate. Totuși, șocul provocat de pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina au expus vulnerabilitățile structurale ale economiei, inclusiv sărăcia persistentă și disparitățile în privința oportunităților economice ale regiunilor și între zonele urbane și rurale, rigiditățile structurale pe piața forței de muncă, slăbiciunea politicii fiscale și constrângerile instituționale semnificative care afectează utilizarea eficientă a resurselor.
Gospodăriile sărace și vulnerabile au fost afectate în mod disproporționat de creștere prețurile la alimente și energie, în pofida plafonării prețurilor la gaze și electricitate la niveluri reduse, până în martie 2023, pentru gospodăriile cu un consum lunar mediu mai scăzut. Redresarea solidă a economiei a contribuit la scăderea ponderii românilor care trăiesc cu mai puțin de 6,85 dolari pe zi la paritatea puterii de cumpărare (PPP) din 2017, la 11,7% în 2022, de la 12,1% în 2021.
Principalele provocări pe termen scurt sunt ținerea sub control a efectelor socio-economice ale conflictului în regiune și ale răbufnirilor pandemiei de COVID-19, apreciază Banca Mondială.
Presiunile inflaționiste semnificative au dus la înăsprirea politicii monetare, după o orientare flexibilă. Dezechilibrele externe ridicate se adaugă presiunilor asupra cursului de schimb și aversiunii față de risc a piețelor. Absorbția maximă și eficientă a fondurilor din Cadrul financiar multianual al UE și Next Generation, alături de reformele susținute de aceste programe, vor fi cruciale pentru o redresare durabilă și sprijinirea eforturilor de consolidare fiscală.
Economia românească a crescut cu 5,8% în primul semestru din 2022, datorită consumului privat robust, în timp ce investițiile au arătat semne de redresare, datorită noilor lucrări de construcții. Consumul privat robust, cuplat cu perturbările din lanțurile globale de aprovizionare și dificultățile cu care s-a confruntat comerțul au dus la adâncirea deficitului comercial.
Creșterea a fost condusă de sectorul TIC, care a beneficiat de adoptarea tehnologiilor digitale de către companii. Sectorul construcțiilor s-a redresat, sprijinit de revenirea segmentului de clădiri non-rezidențiale. Redresarea economiei și constrângerile cu care se confruntă forța de muncă au redus rata șomajului la 5,3% în iunie 2022, de la nivelul ridicat din timpul pandemiei, de 6,7% în iunie 2020. Lipsa de angajați, cuplată cu inflația mai ridicată, a dus la creșteri salariale, în iunie 2022 înregistrându-se o creștere a salariilor nominale nete cu 12,3% în ritm anual.
În schimb, rata anuală a inflației a accelerat la 15% în iulie 2022, în urma creșterii prețurilor la electricitate și gaze. Presiunile inflaționiste au determinat BNR să majoreze gradual dobânda, până la 5,5% în august 2022. Creditarea sectorului privat a rămas solidă, înregistrând o creștere anuală de 17,5% în iunie 2022. Veniturile mai ridicate au compensat majorarea cheltuielilor, dar presiunile fiscale rămân semnificative, deoarece cheltuielile curente și subvențiile pentru energie ar putea adânci deficitul anul acesta, se arată în raport.
Redresarea economiei și a pieței forței de muncă înseamnă că cei mai mulți angajați au revenit la muncă, ceea ce a ajutat la aducerea veniturilor gospodăriilor aproape de nivelul de dinaintea crizei. Totuși, datele unui studiu din iunie 2022 arată că 75% dintre români încă sunt îngrijorați în legătură cu economia. Mai mult, creșterea prețurilor la alimente și energie au afectat puterea de cumpărare a gospodăriilor, în special la cele sărace și vulnerabile.
Războiul din Ucraina și noi perturbări ale lanțurilor globale de aprovizionare vor continua să afecteze economiile din țările unde se află migranții români, ceea ce va duce la scăderea remitențelor. În pofida redresării economiei, sărăcia ar urma să scadă doar modest, la 11,7% în 2022 și să rămână peste nivelul de dinaintea crizei.
Economia României ar urma să crească cu 4,6% în 2022, dar estimările sunt afectate de un grad ridicat de incertitudine. O încetinire a economiei mondiale și o posibilă recesiune la principalii parteneri comerciali ar putea afecta avansul economiei României în 2023. Perspectivele de creștere depind de câțiva factori - răbufniri ale pandemiei de COVID-19, evoluția inflației, în special legată de prețurile la alimente și energie, și severitatea conflictului din regiune și impactul lui asupra economiei europene, în care România este solid integrată, consideră Banca Mondială.
Capacitatea României de a absorbi fondurile europene va fi critică pentru un proces de redresare sustenabil, verde și favorabil incluziunii. Reformele și investițiile masive din programele UE ar trebui să atenueze parțial impactul dobânzilor mai ridicate și a incertitudinilor privind investițiile private. De asemenea, fondurile europene ar trebui să atenueze unele din presiunile fiscale provocate de război și prețurile ridicate la alimente și energie.
Pe termen mediu, deficitele fiscale vor rămâne ridicate. Eforturile de consolidare fiscală rămân critice și ar trebui să rezolve problema deficitului structural ridicat, care necesită reforme pentru întărirea mobilizării veniturilor și majorarea eficienței cheltuielilor.
Până în 2024, sărăcia ar urma să scadă la nivelul de dinaintea crizei. Totuși, prețurile ridicate la alimente și energie și scăderea remitențelor ar putea însemna în următorii ani un proces de redresare mai îndelungat pentru segmentele de populație vulnerabile. Un război prelungit în Ucraina ar putea slăbi semnificativ creșterea și pe termen scurt ar putea duce la sporirea sărăciei, avertizează Banca Mondială
