Un proiect de lege adoptat de Senat și depus de ministrul demis al Finanțelor, Orlando Teodorovici, poate perturba activitatea a circa 260.000 de firme, care ar fi obligate să convertească creditul primit de la acționari în capital social până la limita minimă legală și nu vor mai avea voie să dea dividende până nu reîntregesc capitalul. Societățile care nu îndeplinesc condițiile de capitalizare ar putea fi dizolvate la cererea Fiscului.
ULTIMA ORĂ Nouriel Roubini, "Dr. Doom", vine în România. Detalii AICI
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Propunere legislativă privind modificarea și completarea Legii societăților nr.31/1990 și a Legii contabilității nr.82/1991, pentru instituirea unor măsuri privind societățile decapitalizate a trecut de Senat și merge la dezbatere în Camera Deputaților.
În proiectul de lege se regăsesc mai multe măsuri susținute de Banca Națională a României de-a lungul timpului, care ar trebui să crească disciplina la plată în economie și să facă mai multe firme eligibile pentru credite bancare, în condițiile în care societățile comerciale se finanțează cu credit de la acționari sau cu credite comerciale – datorii către furnizori.
Doar că există și un revers al medaliei. Circa 37%, adică 252.000, dintre firmele active în România aveau capitaluri negative la finele anului 2018, adică datorii mai mari decât activele totale. În total, 259.500 de firme aveau un nivel al capitalului sub limita reglementată, adică 38% din totalul companiilor, potrivit datelor BNR, prezentate de Eugen Rădulescu, director al Direcției de stabilitate financiară.
Sursa: prezentare Eugen Rădulescu, BNR
Totodată, circa 42% dintre companiile din România au datorii de peste 10 ori mai mari decât capitalurile. Ponderea acestora a scăzut față de vârful de 58% atins în criza economică, dar rămâne ridicat.
Sursa: prezentare Eugen Rădulescu, BNR
Chiar dacă legea în vigoare prevede obligativitatea ca firmele să fie solvabile din punct de vedere al bilanțului, în realitate nu există un mecanism prin care acestea să fie obligate să își majoreze capitalurile.
Aici intervine inițiativa scrisă de Ministerul Finanțelor și care urma să fie trecută prin ordonanță de urgență de Guvern, alături de alte legi, dar care a fost preluată de senatorul Teodorovici.
Firmele care au activul net sub limita legală nu vor mai avea voie să distribuie dividende până la rezolvarea situației. Totodată, firmele nu pot acorda dividende dacă înregistrează profit pe anul în curs, dar dacă au pierderi cumulate din anii anteriori, până nu constituie rezerve legale pentru acoperirea pierderilor contabile.
În situația în care societatea are capitaluri sub limita legală, dar și datorii față de acționari sau asociați, atunci se va face o conversie forțată a datorilor în acțiuni sau părți sociale pentru reîntregirea capitalului. Dacă acest lucru nu se întâmpla la inițiativa acționarilor, atunci Ministerul Finanțelor, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, ar trebui să introducă acțiunea în dizolvare în termen de 60 de zile de la depunerea situațiilor financiare. Aici termenii folosiți sunt destul de vagi, pentru că se arată că statul „poate” face asta, nu că este obligat.
Totodată, Oficiul Național al Registrului Comerțului va constata condițiile pentru dizolvarea societăților care nu au depus situațiile financiare anuale sau care au avut activitatea suspendată mai mult de 3 ani.
Consiliul Economic și Social a dat aviz negativ proiectului de lege – acest aviz nu e imperativ -, pe motiv că nu a fost evaluat impactul asupra întreprinderilor mici și mijlocii, că aproape 70% din IMM se autofinanțează și doar puțin peste un sfert au acces la credit bancar și că măsurile propuse vor afecta negativ microîntreprinderile.
Potrivit statisticilor publicate de Rădulescu, pasivul firmelor este acoperit în proporție de 32% de capital propriu și de 12% de datorii către acționari și entități afiliate (196 de miliarde de lei), în timp ce creditele către bănci și instituțiile financiare nebancare reprezintă doar 7% (127 de miliarde de lei), acesta fiind și unul dintre motivele intermedierii financiare scăzute. Totodată, creditul furnizor, adică finanțarea prin datorie către partenerii comerciali, reprezintă 18% (292 de miliarde de lei) din pasiv.
Sursa: prezentare Eugen Rădulescu, BNR
Totodată, companiile decapitalizate au cele mai mari ponderi ale restanțelor către furnizori (56% din total), buget (79%) și alți creditori decât băncile (84%).
Sursa: prezentare Eugen Rădulescu, BNR
Banca centrală a arătat, de-a lungul timpului, că nivelul slab al capitalizării firmelor face ca multe societăți să fie nebancabile, în condițiile în care băncile au restricții prudențiale privind creditarea unor firme cu bilanțuri proaste.
„Dezvoltarea susținută și sustenabilă a afacerilor nu se face cu împrumuturi de la acționari sau de la compania-mamă, ci cu aport de capital de la acționari, credite bancare, sau plasamente pe piața de capital”, arată Rădulescu.
Unele firme se vor găsi, însă, în situația de a ieși din piață ca urmare a modificărilor legislative, dacă Fiscul va fi foarte strict cu aplicarea unei astfel de legi. Totodată, unii acționari ar putea să închidă preventiv firmele, cu recuperarea creditelor-acționar.
