Randamentele plătite de stat pentru împrumuturile în lei au sărit din nou peste pragul de 8% pe an, în contextul semnalelor Băncii Centrale Europene privind o întărire mai amplă a politicii monetare în perioada următoare. Ministerul Finanțelor a forțat din volumul sumelor atrase de pe piața internă la licitațiile de la începutul acestei săptămâni.
Finanțele au împrumutat 1,37 miliarde de lei de la bănci prin două emisiuni de obligațiuni, peste prospectul cumulat de 800 de milioane de lei – câte 400 de milioane de lei pe fiecare tranșă.
Titlurile scadente în aprilie 2026 au atras oferte de aproape 562 de milioane de lei, datoria adjudecată fiind de 531,5 milioane de lei, la un randament mediu de 7,56% și unul maxim de 7,63%.
Obligațiunile scadente în septembrie 2032 au atras subscrieri de peste 1 miliard de lei, suma adjudecată fiind de 837,4 milioane de lei, la un randament mediu de 8,32% pe an.
În urmă cu o săptămână, titlurile la 10 ani erau plasate în piață la un randament mediu de 7,95%, astfel că avem o creștere de circa 0,4 puncte procentuale într-un timp scurt.
Creșterea randamentelor vine într-un context regional nefavorabil în special pentru activele non-euro. După datele bune din SUA privind inflația, care au dat aripi piețelor, a venit decizia Băncii Centrale Europene, care a crescut rata cheie cu 0,5 puncte procentuale și a semnalizat că va veni cu noi creșteri de dobânzi.
”Randamentele obligațiunilor din regiunea Europei Centrale și de Est au crescut săptămâna trecută ca reacție la evoluția mai puțin pesimistă a indicatorilor de încredere din Germania, precum și ca urmare a comentariilor BCE, care a sugerat continuarea creșterii ratelor de dobândă într-un ritm constant. Mai mult, a subliniat că ratele de dobândă ar rămâne într-o zonă restrictivă pentru mai mult timp”, arată o analiză a Erste Research.
Doar în Ungaria au scăzut randamentele, urmare a deciziei Comisiei Europene de a aproba PNRR după negocieri cu guvernul de la Budapesta.
Inflația a continuat să depășească așteptările în România, atingând 16,8% pe an, și este foarte probabil să depășească din nou prognoza băncii centrale.
Randamentele pe termene mai scurte arată, însă, că și investitorii se așteaptă la o încetinire a inflației în perioada următoare. Titlurile pe 6 luni au un randament mediu de 6,8%, și cele pe 12 luni unul de 6,9%, comparativ cu 8,2%, respectiv 8,5% în urmă cu două luni.
Față de jumătatea anului 2021, randamentele plătite de stat s-au dublat sau triplat, în funcție de scadență, situație la care a contribuit explozia inflației, dar și deteriorarea situației din regiune, pe fondul invaziei rusești din Ucraina.
Costul cu dobânzile a ajuns în acest an la nivelul record de 28 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creștere de peste 10 miliarde de lei față de 2021. Ponderea în produsul intern brut a ajuns la 2%, dublu față de nivelul din 2019, de dinainte de pandemie. Pentru anul viitor, MFP estimează o scădere foarte ușoară a volumului cheltuielilor cu dobânzile, în timp ce ponderea acestora în PIB ar urma să scadă la 1,8%.
