Guvernul discută un Memorandum întocmit de Ministerul Economiei privind acordarea unor ajutoare de stat în industria siderurgică. Motivul invocat este că industria siderurgică nu face față costurilor cu decarbonizarea. Acest memorandum apare după ce reprezentanții companiilor siderurgice s-au plâns că sectorul se confruntă cu o situație economică dificilă.
În luna martie, ministrul economiei, Ștefan-Radu Oprea, s-a întâlnit cu reprezentanți ai Liberty Galați, TenarisSilcotub, Artrom Steel Tubes, Erdemir România, Donalam AFV Beltrame, UniTub și UniRomSider, și au discutat despre ajutoare de stat.
24 septembrie - Eveniment News.ro – ROINVEST - Ediția a V-a. Parteneri: ACUE, ARB, CEC Bank, ROCA, TeraPlast
30 septembrie - Eveniment Profit.ro e-commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a. Parteneri: ARB, CEC Bank, ContentSpeed
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-al Parteneri: ACUE, Raiffeisen Bank
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania. Parteneri: ARB, CEC Bank, Garanti BBVA, Raiffeisen Bank, Philip Morris Romania
După cum a relatat Profit.ro, în ultima parte a lunii trecute, și Sanjeev Gupta, omul de la vârful conglomeratului GFG Alliance, care deține cel mai mare producător siderurgic din România, combinatul Liberty Galați (fostul Sidex), s-a întâlnit cu vicepremierul Marian Neacșu. Combinatul a raportat o pierdere pe anul trecut de 2,2 miliarde de lei, aproape triplă în comparație cu cea din 2022, de 821,5 milioane lei, pusă pe seama prețurilor foarte mari la energie, a subvențiilor acordate în alte țări sectorului siderurgic, care au ieftinit importurile, precum și a războiului din Ucraina, care a dus la întreruperea lanțului de aprovizionare și la creșterea cotațiilor în domeniu.
Ministerul Economiei cere majorarea bugetului pentru ajutoare de stat
Potrivit Memorandumului, Ministerul Economiei dispune de un buget de circa 80 milioane euro destinat schemei de sprijin, însă nu este suficient.
„Dar urmare derulării procesului de consultare publică estimăm că acesta se va dovedi insuficient. În acest context s-ar putea avea în vedere ca pe baza evaluării expresiilor de interes primite în cadrul consultării, bugetul să fie majorat la cca 280 milioane de euro, aspect care ar urma să fie luat în considerare la proxima rectificare bugetară. Perioada de plată a ajutorului de stat va fi 2025 – 2030”, se precizează în document.
Potrivit Memorandumului, furnizorul și administratorul ajutorului de stat este Ministerul Economiei, iar ajutorul de stat va fi acordat sub formă de grant pentru a asigura finanțarea costurilor eligibile.
Ajutorul de stat va fi acordat numai după emiterea deciziei de autorizare a acestuia de către Comisia Europeană.
″Statele membre UE pe teritoriul cărora își desfășoară activitatea întreprinderi mari din sectorul siderurgic - Germania, Franța, Belgia, Luxemburg, Spania - au acordat ajutoare de stat semnificative pentru decarbonizarea activității acestora. Totodat.ă Slovacia, Austria, Ungaria și Italia au acordat ajutoare de stat în același scop sau pentru tranziția către industrii cu emisii zero către diverse sectoare industriale. (...) pentru a evita plasarea industriei siderurgice din România în dezavantaj competitiv față de competitorii din celelalte state membre UE, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) intenționează elaborarea unei scheme de ajutor de stat în vederea sprijinirii sectorului siderurgic pentru reducerea emisiilor de CO2 (...)″, se arată în document.
Potrivit sursei citate, sprijinul ar urma să fie acordat în baza secțiunii 4.1 din Orientările Comisiei Europene din 2022 privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie.
Etapele de parcurs în continuare includ realizarea unei consultări publice a operatorilor economici din sector, prin lansarea apelului de exprimare a interesului pentru realizarea de investiții destinate reducerii substanțiale a emisiilor de CO2, elaborarea proiectului de act normativ de instituire a schemei de ajutor de stat și prenotificarea acestuia către Comisia Europeană, via Consiliul Concurenței, notificarea schemei de ajutor de stat la Bruxelles, după finalizarea etapei anterioare, precum și definitivarea actului normativ și supunerea acestuia spre aprobare Guvernului, după primirea deciziei din partea Comisiei.
″(...) actualmente, MEAT dispune de un buget de circa 80 milioane euro destinat acestei scheme, dar urmare derulării procesului de consultare publică, estimăm că acesta se va dovedi insuficient. În acest context, s-ar putea avea în vedere ca, pe baza evaluării expresiilor de interes primite în cadrul consultării, bugetul să fie majorat la circa 280 milioane de euro, aspect care ar urma să fie luat în considerare la proxima rectificare bugetară. Perioada de plată a ajutorului de stat va fi 2025 - 2030″, se spune în document.
Companiile din industria siderurgică, alături de alți mari consumatori industriali de energie electrică din România, beneficiază deja, de mai mulți ani, de alte 2 scheme de ajutor de stat dedicate. Una dintre ele subvenționează o parte din costurile certificatelor CO2 incluse în prețul electricității, iar cealaltă prevede reducerea cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi destinate sprijinirii producătorilor de energie regenerabilă și suportate de consumatori pe facturi.
În plus, și Ministerul Energiei pregătește o nouă schemă de ajutor de stat pentru sprijinirea celor mai mari emitenți industriali de CO2 din România, inclusiv a celor din siderurgie, prin Fondul de Modernizare al UE. Banii nerambursabili vor avea ca scop sprijinirea investițiilor în modernizarea la nivelul celor mai bune practici disponibile (BAT) a instalațiilor beneficiarilor care sunt incluse în sistemul UE de tranzacționare a certificatelor, pentru creșterea eficienței energetice a acestora și reducerea emisiilor.
Bugetul schemei gândite la Ministerul Energiei va fi de 150 milioane euro, pentru un număr estimat de 10 beneficiari.
Cât de mult trebuie reduse emisiile din industria metalurgică
Tranziția la neutralitatea climatică a sectorului siderurgic presupune construcția de instalații noi, modernizarea instalațiilor existente, alimentarea cu energie din surse regenerabile și cu hidrogen.
La nivel internațional, documentul OECD din noiembrie 2022 Assessing steel decarbonization progress arată că „sectorul siderurgic se clasează ca cel mai mare sector de emisii din industrie, reprezentând 30% din emisiile industriale de carbon. Cu o amprentă de carbon atât de mare, decarbonizarea sectorului siderurgic este cheia pentru atingerea obiectivelor climatice.”
România își propune să devină neutră din punct de vedere climatic în 2050, ajungând la o reducere a emisiilor nete cu 99% în 2050, comparativ cu nivelul anului 1990, potrivit proiectului de Strategie industrială a României, aflat acum în circuit de avizare.
Emisiile din industria metalurgică vor fi reduse cu 67% în 2050 față de 2019 în scenariul România Neutră, în principal datorită implementării unui proces mai eficient de fabricare a oțelului.
