Datele statistice arată că Estul Germaniei a făcut progrese în ultimul deceniu pentru a ajunge din urmă Vestul mai bogat, însă acest succes nu a reușit să înlăture pesimismul economic ce a alimentat un avans al partidelor antisistem, arată o analiză Reuters.
Înaintea alegerilor care vor începe la 1 septembrie în trei landuri din Estul Germaniei, sondajele arată că două partide antisistem, unul de extremă dreapta și altul de extremă stânga, regrupează între 40% și 50% din preferințele electoratului, iar un studiu recent arată că jumătate dintre est-germani sunt convinși că regiunea lor stagnează din punct de vedere economic. Același studiu, realizat de institutul economic IW, arată că o cincime dintre cei din Est se simt lăsați în urmă. Însă, datele economice oferă o imagine diferită, scrie Agerpres.
În ultimul deceniu produsul economic per capita a crescut mai mult în Estul decât în Vestul Germaniei, rata șomajului a scăzut în Est, în timp ce a crescut în Vest, iar muncitorii din Est au beneficiat de majorări salariale mai consistente. Totuși, alegătorii au o viziune diferită.
„Economia din Thuringia este într-o situația slabă, în special în Eisenach”, spune Louis Huettig, un student în vârstă de 20 de ani, în timp ce așteaptă în piața din Eisenach să înceapă un eveniment electoral al partidului populist Buendnis Sahra Wagenknecht (BSW), care combină conservatorismul social cu teoriile economice de stânga.
Economiștii spun că discursul conform căruia fosta Republică Democrată Germane (RDG) este ruda săracă permanentă, chiar și după mai multe decenii de la reunificare, pur și simplu nu mai este adevărat.
„Această veche poveste că Germania de Est este într-o situație economică mult mai proastă decât Germania de Vest este una învechită”, spune Holger Schmieding, economist șef la Berenberg.
Atunci de ce partidele tradiționale și Guvernul central de la Berlin au probleme în a modifica percepțiile oamenilor?
Unul dintre motivele pentru care mesajul referitor la progresele regiunii nu este auzit este că diferențele de venit și avuție dintre Vest și Est nu au dispărut, deși s-au redus, iar progresul este o idee mai greu de crezut atunci când vecinul tău este în continuare într-o situație mai bună.
Economiștii subliniază că, între 2014 și 2022, salariul mediu orar a crescut cu 735 de euro în Est comparativ cu 585 de euro în Vest, iar costul traiului mai mic în Est decât în Vest a adus veniturile reale și mai aproape. Totuși, media salariului brut al unui muncitor din Est, de 3.013 euro pe lună, rămâne sub cel de 3.655 de euro cât primește un muncitor din Vest.
„Salariile sunt încă mult prea mici comparativ cu salariile din Vest pentru aceeași muncă”, spune Dieter Laudenbach, un candidat al partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).
Rata șomajului în Germania de Est rămâne mai mare, la 7,8%, comparativ cu cea din Vest, de 5,1%, chiar dacă a scăzut cu 1,7 puncte procentuale începând din 2013 și până în prezent, în timp ce a crescut în Vest cu 0,2 puncte procentuale, arată datele din studiul IW.
Un alt motiv pentru care mesajul referitor la progresele Germaniei de Est nu este auzit de alegători are legătură cu politicile verzi ale Berlinului, care fac Guvernul de coaliție și mai puțin popular în Est. Zona din Estul Germaniei este una mai rurală decât restul țării, în condițiile în care peste 10% din forța de muncă activă a regiunii lucrează în agricultură și sectorul forestier, comparativ cu o medie națională de doar 1,2%, iar accentul pus pe extinderea energiei verzi este văzut ca o amenințare la adresa sectorului agricol.
Cel mai probabil însă, cea mai mare sursă de pesimism în Est are legătură cu migrația de după reunificare, dinspre Est spre Vest, care a alimentat un sentiment de abandonare în rândul celor care au rămas în Est, spune președintele institutului economic DIW, Marcel Fratzscher.
„Cea mai importantă explicație pentru avansul AfD și BSW în Germania de Est are legătură cu caracteristicile demografice”, afirmă Fratzscher.
Chiar dacă marile centre urbane din vestul Germaniei, precum Hamburg, Munchen, Frankfurt sau Koln, au propriile lor probleme, precum explozia chiriilor, ele continuă să atragă persoane tinere și educate, cu consecințe grave pentru serviciile publice vitale.
„Acolo de unde tinerii bine calificați pleacă, școlile și spitalele se închid, și acolo voturile pentru AfD și BSW sunt mult mai mari”, subliniază Fratzscher.
Nina Kuessau, 28 de ani, spune că acesta este motivul pentru care a plecat din Thuringia și s-a mutat la Koln.
„Sunt mult prea puțini profesori în școli și probleme cu doctorii. Cred că mulți oameni sunt îngrijorați că nimeni nu va avea grijă de ei și de aceea au senzația că au fost lăsați în urmă”, spune Nina Kuessau.
Imigrația este un alt subiect fierbinte, fiind menționată chiar drept preocupare principală a alegătorilor din Saxonia și Thuringia, într-un sondaj recent. Chiar dacă recensământul din 2023 a arătat că străinii reprezintă 7,9% din populația Germaniei de Est, mai puțin de jumătate față de situația din Vest, atât AfD cât și BSW se opun creșterii numărului de emigranți. Cele două formațiuni susțin că, în loc să rezolve problemele cu criza forței de muncă, mai mulți emigranți ar pune noi presiuni asupra serviciilor publice.
Însă, economiștii avertizează că, la fel ca alte idei ale partidelor antisistem, opoziția lor față de emigranți ar putea avea consecințe nedorite.
„O victorie a AfD ar putea să îi descurajeze pe muncitorii străini să vină în aceste landuri”, spune Carsten Brzeski, economist la ING Research.
