Peste jumătate dintre clădirile în care funcționează spitalele aflate în subordinea directă a Ministerului Sănătății sunt mai vechi de 60 de ani, unele dintre ele fiind construite acum mai bine de un secol. Cu toate acestea, în ultimii nouă ani Ministerul a direcționat 75% dintre fondurile investite către aparatură medicală, și nu către reabilitarea imobilelor, deși unele riscă să cadă la un cutremur, fiind încadrate în clasa I de risc seismic. În plus, fondurile au fost alocate netransparent și fără criterii, se arată într-un raport de audit realizat anul trecut de Curtea de Conturi a României.
Imobilele în care funcționează spitalele aflate în subordinea Ministerului Sănătății sunt vechi, iar aproape un sfert din suprafața utilă aferentă acestora a fost încadrată în diverse clase de risc seismic. Informația a fost făcută publică de către Curtea de Conturi, în urma unui audit realizat în cursul anului trecut și care a vizat performanțele manageriale în spitalele Ministerului.
Astfel, analiza realizată pentru perioada 2014-2021 de Curtea de Conturi asupra infrastructurii existente la nivelul spitalelor ministerului arată că peste 50% dintre clădiri au o vechime mai mare de 60 ani, 10 dintre acestea având și peste 100 de ani, iar „aproximativ 15% din numărul clădirilor, reprezentând 20% din totalul suprafeței utile aferente unităților sanitare din subordinea ministerului, sunt încadrate în una din cele 4 clase de risc seismic”.
Conform auditorilor, două unități sanitare - Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului “Alessandrescu-Rusescu” și Spitalul Județean Clinic de Urgență “Sf. Spiridon” Iași - au în administrare 10 clădiri încadrate în clasa de risc seismic I, în care specialiștii includ clădirile care riscă să se prăbușească în caz de cutremur.
Nici în ceea ce privește siguranța în caz de incendiu, situația în spitalele Ministerului Sănătății nu este mai bună.
„46% dintre unități nu sunt autorizate ISU, deficiențele importante regăsite la majoritatea unităților sanitare controlate vizând: funcționarea fără autorizație de securitate la incendiu; neasigurarea echipării construcțiilor cu mijloace de detectare, semnalizare și alarmare în caz de incendiu sau nefuncționarea acestora la parametrii la care au fost proiectate; neorganizarea corespunzătoare a activității de apărare împotriva incendiilor, în special pe aspecte ce privesc evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu; capacitatea redusă de salvare a pacienților care nu se pot evacua singuri din cauza lipsei personalului medical (medici și asistente), în special din turele de noapte”, sunt concluziile raportului Curții de Conturi, făcute publice sâmbătă.
Totodată, auditorii au constatat că 75% din totalul fondurilor alocate celor 58 de spitale din rețeaua Ministerului Sănătății au fost destinate cumpărării de aparatură medicală și doar 25% dintre acestea au fost pentru construcții, modernizări, consolidări, reparații capitale ale clădirilor.
”Cu toate că, potrivit prevederilor legale în vigoare, Ministerul Sănătății este autoritatea publică desemnată să efectueze achiziții centralizate, în perioada 2014 – 2021 au fost efectuate achiziții centralizate doar pentru două tipuri de dotări necesare unităților sanitare, respectiv echipament medical de screening auditiv și incubatoare medicale pentru nou născuți”, relevă documentul.
Astfel, auditul arată că aproximativ 53% din totalul celor 58 de spitale au raportat că dețin echipamente de imagistică medicală (CT și/sau RMN), în anul 2021 numărul unităților sanitare care dețin echipamente de tip CT și/sau RMN, crescând, comparativ cu 2014. Concret, numărul de aparate computer tomograf din spitalele Ministerului a crescut cu 84 %, iar numărul de aparate pentru RMN a crescut cu 114%.
„Alocarea fondurilor pentru investiții nu este una transparentă, nefiind identificată o procedură privind criteriile de alocare a acestora.
„În ceea ce privește gestionarea infrastructurii spitalicești, Curtea de Conturi recomandă crearea unei platforme integrate, cu acces pe nivel de competență, care să cuprindă evidența echipamentelor de imagistică medicală și care să constituie baza analizei investițiilor viitoare în echipamente de acest fel. De asemenea, auditorii publici externi recomandă ca alocarea fondurilor pentru investiții să se realizeze în mod transparent, prin utilizarea unei proceduri privind criteriile de alocare a acestora”, a concluzionat Curtea de Conturi.
