Invadarea Ucrainei de către Rusia a perturbat economiile și piețele din întreaga lume, de la prețurile energiei și alimentelor până la băncile europene, acțiunile piețelor emergente și moneda rusă, transmite Reuters,
DOLARUL CA REFUGIU SUPREM
Există multe motive pentru care dolarul a dominat în ultimul an și unul este statutul său de refugiu suprem în perioadele de incertitudine, arată News.ro.
Consecințele economice ale războiului, care a lovit puternic valute precum euro, au ridicat dolarul.
Moneda americană a scăzut de la maximele din septembrie, dar este încă în creștere cu 8% față de un coș de valute de când a început conflictul.
Impactul asupra altor active de refugiu, cum ar fi obligațiunile guvernamentale, este însă complicat.
Da, prețurile obligațiunilor din SUA și Europa au crescut în zilele următoare invaziei Rusiei, deoarece investitorii căutau siguranța în active de calitate superioară. Dar acestea au scăzut în scurt timp, iar randamentele au urcatut în timp ce războiul a declanșat un șoc energetic și inflația s-a accentuat, în timp ce băncile centrale au răspuns cu majorări agresive ale dobânzilor.
Randamentul obligațiunilor Germaniei pe 10 ani, de referință, a crescut la 2,4% de la doar 0,2% la 23 februarie 2022.
PREȚURILE ENERGIEI
Războiul din Ucraina a adus cu sine o criză energetică toate resursele, de la petrol la cărbune și gaze naturale.
Dar când tancurile rusești au intrat în Ucraina, la sfârșitul lunii februarie, prețurile gazelor naturale europene au crescut cu aproape 400% în două săptămâni.
Până în august, acestea erau cu 700% mai mari decât cu un an mai devreme.
Înainte de război, Rusia furniza peste 30% din gazele Europei, cea mai mare parte printr-o rețea de conducte, lungi de mii de kilometri.
Odată ce sancțiunile occidentale au lovit, fluxurile de gaze rusești au secat. Prețurile energiei au crescut, aducând pericolul penelor de curent, recesiune și o revenire îngrijorătoare la surse mai poluante de combustibil.
Din fericire, iarna s-a dovedit blândă, iar Europa a găsit alți furnizori, ducând prețul gazelor înapoi la aproximativ 50 MWh, cel mai mic nivel din august 2021.
Dar, există un decalaj de aproximativ 6-9 luni între ceea ce se întâmplă pe piața angro și ceea ce se întâmplă cu facturile consumatorilor, ceea ce înseamnă că creșterea din august trecut, la aproape 350 MWh, echivalentul unui preț al petrolului de peste 200 de dolari pe baril, nici nu a început să fie resimțit.
PREȚURILE ALIMENTELOR
Prețurile alimentelor, care erau în creștere în 2021, după Covid-19, au crescut din nou după invadarea Ucrainei de către Rusia, din cauza temerilor de penurie și perturbări ale comerțului în regiunea Mării Negre.
Anul trecut, indicele prețurilor medii al agenției ONU pentru alimente a atins cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, în creștere cu 14,3% față de anul precedent.
Indicele urcase deja cu 28% în 2021.
Costurile mai mari ale energiei și ale inputurilor, vremea nefavorabilă și cererea continuă puternică de alimente la nivel mondial se adaugă la presiunea provocată de perturbările semnificative ale pieței.
Pe tot parcursul anului 2022, patru din cei cinci subindici alimentari - cereale, carne, lactate și uleiuri vegetale - au atins niveluri record.
Presiunile asupra prețurilor alimentelor se diminuează, dar acest lucru nu atenuează lovitura asupra multor țări în curs de dezvoltare, unde prețurile alimentelor și energiei reprezintă o parte mai mare din cheltuieli.
Șocurile legate de pandemia de Covid-19 și războiul din Ucraina înseamnă că este puțin probabil ca lumea să atingă obiectivul de lungă durată de a pune capăt sărăciei extreme până în 2030, a avertizat Banca Mondială.
PROBLEMELE RUBLEI
Anul trecut au avut loc fluctuații mari ale monedei Rusiei, care a înregistrat o scădere de peste 50% în urma invaziei, la minimele record în martie, urmată de o creștere de peste 200%, la un maxim multianual atins în iunie, datorită creșterii prețurilor energiei, a restricțiilor valutare, în timp ce banca centrală a mărit ratele dobânzilor.
După douăsprezece luni, rubla a revenit, în mare, la media de 12 luni anterioară războiului.
Rusia dorește o rublă mai slabă pentru a spori veniturile din hidrocarburi, ceea ce ajută la acoperirea unui deficit bugetar în creștere și a cheltuielilor interne tot mai mari din cauza costului în creștere al războiului din Ucraina. Dar încearcă și să-și consolideze finanțele prin vânzarea rezervelor valutare și a început în ianuarie intervenții pe piața monetară, pentru prima dată în aproape un an.
Moscova a consumat 38 de miliarde de dolari din fondul său pentru perioade dificile, Fondul Național de Avere, doar în decembrie, pentru a-și acoperi deficitul.
O nouă presiune asupra monedei ar putea veni din cauza sancțiunilor: este așteptat ca membrii UE să aprobe un al 10-lea pachet de sancțiuni.
IMPACT BANCAR ÎN UE
Băncile europene au suferit un impact atunci când Rusia a invadat Ucraina. De atunci, cele care au tăiat legăturile cu Rusia au avut performanțe bune la bursă, iar cele care nu au continuat operațiunile pe piața rusă au consemnat scăderi ale acțiunilor.
Acțiunile Raiffeisen Bank International au suferit luni cea mai mare scădere zilnică de la începutul războiului, în timp ce banca austriacă a atras atenția oficialilor americani care să ocupă de sancțiuni, din cauza afacerilor sale din Rusia.
Titlurile Raiffeisen, profund încorporate în sistemul financiar al Rusiei, au scăzut cu peste 40% de la începutul anului 2022.
Banca franceză Societe Generale și-a vândut în luna mai afacerea din Rusia, Rosbank, înregistrând un impact de 3 miliarde de euro (3,18 miliarde de dolari).
UniCredit din Italia și-a redus expunerea transfrontalieră față de Rusia cu două treimi, dar încă deține unul dintre primii 15 creditori din Rusia. S-a angajat să-și reducă prezența, ceea ce a liniștit investitorii. Acțiunile SocGen și UniCredit și-au revenit după impactul inițial al invaziei.
