Prețul benzinei și motorinei din perioada următoare, dar și cotațiile companiilor petroliere ar putea depinde de succesul negocierilor preliminare de miercuri dintre statele membre ale cartelului OPEC, menite a reduce nivelul producției la nivelul cartelului cu un milion de barili pe zi începând cu luna noiembrie, când este programată o nouă reuniune OPEC. Decisivă va fi confruntarea dintre Iran, care solicită o derogare de la plafonarea producției, și Arabia Saudită, care se opunea inițial acordării unei astfel de excepții rivalului său economic și politic.
Potrivit propunerii, Arabia Saudită ar urma să-și reducă producția actuală, aflată la un nivel record, de 10,6 milioane de barili pe zi, cu 400.000 de barili pe zi, la nivelul înregistrat în luna ianuarie. Iranul, în schimb, ar trebui să renunțe la planurile sale de majorare a producției la peste 4,2 milioane de barili pe zi și să se mulțumească cu atingerea unui plafon de 3,7 milioane de barili pe zi, puțin peste nivelul producției din luna august.
Potrivit The Wall Street Journal, propunerea nu va fi adoptată miercuri în cadrul negocierilor de la Algier, acestea fiind doar discuții preliminare care pregătesc terenul pentru viitoarea reuniune OPEC care va avea loc în luna noiembrie.
În cazul în care propunerea va fi adoptată, acesta ar fi primul semnal al schimbării politicii Arabiei Saudite, care, de la începutul declinului petrolului, și-a majorat producția, susținând că, la aceste prețuri, ar trebui să fie constrânși să iasă de pe piață producătorii cu costuri ridicate de producție, și anume producătorii americani de petrol din formațiuni de șisturi bituminoase.
De altfel, potrivit Bloomberg, ministrul Petrolului din Arabia Saudită a transmis cel mai puternic indiciu privind disponibilitatea la negocieri a celui mai mare producător OPEC, afirmând că nu numai Iranul, ci și Libia sau Nigeria, ar trebui să beneficieze de excepții și să fie lăsate să producă la niveluri maxime.
Rusia a jucat rolul mediatorului dintre saudiți și iranieni, Al-Falih susținând că, în prezent, “pozițiile devin din ce în ce mai apropiate”.
La începutul reuniunii de la Algier, pe lângă Arabia Saudită, și Emiratele Arabe Unite și Kuweit-ul se opuneau exceptării Iranului de la plafonarea producției. Se pare însă, că, în prezent, doar Kuweit-ul a mai rămas de convins. Algeria și Nigeria vor ca și Nigeria să beneficieze de un statut special, Libia solicitând la rândul său o poziție similară cu cea a Iranului, pentru a-și recupera cota de piață pierdută.
Iranul ar trebui să renunțe la pretențiile sale de a recupera rapid cota de piață pierdută pe durata embargoului impus de statele occidentale și să se mulțumească cu o majorare a producției la 3,7 milioane de barili pe zi, cu peste 1,5 milioane de barili pe zi peste nivelul înregistrat în timpul embargoului.
În pofida neînțelegerilor istorice dintre sunniți saudiți și shiiții iranieni, evoluția prețului petrolului ar putea să îi oblige pe acestea să stea la aceeași masă. În urma anunțului că nu va fi plafonată producția în urma întâlnirii de la Algier, petrolul West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în noiembrie, a pierdut ieri 1,29 dolari sau 2,8%, ajungând la 44,64 dolai pe baril. Brent-ul cu livrare în aceeași lună s-a depreciat la rândul său cu 1,25 dolari sau 2,6%, încheind ziua de ieri la o cotație de 46,1 dolari pe baril.
În ultimul trimestru al acestui an, Goldman Sachs anticipează că piața petrolului va fi caracterizată tot de un dezechilibru între cerere și ofertă, producția urmând a depăși cu 400.000 de barili pe zi nivelul cererii, după ce, în trimestrul al treilea, a fost înregistrată o supraproducție de 300.000 de barili pe zi. La rândul său, Agenția Internațională a Energiei estimează că raportul cerere/ofertă se va echilibra de-abia în ultima parte a anului viitor.
