România a pierdut 5 poziții în topul libertății economice realizat de Fraser Institute în 2016, situându-se pe locul 22, după ce anul trecut ocupa poziția a 17-a.
România a fost depășită, comparativ cu raportul de anul trecut al celor de la Fraser Institute, de Lituania, Estonia, Armenia, Finlanda, Danemarca și Malta, surclasând, la rândul ei, Taiwan-ul, care a căzut de pe locul 15 pe 24.
Raportul Economic Freedom of the World a fost realizat de experții de la Fraser Institute luând în calcul datele disponibile pentru 2014. De altfel, aceștia obișnuiesc să actualizeze datele și, din acest motiv, potrivit noului raport, publicat joi, scorul României pe datele disponibile din 2013 apare revizuit la 7,54 de la 7,69 (din 10, unde 1 este indicatorul negativ, iar 10 valoarea maximă a indicatorului pozitiv), cât era în Raportul de anul trecut.
Dreptul de proprietate este în continuare un moft pentru guvernanții români
Prezent în România anul trecut, Gene Epstein, Economics Editor al celebrei reviste Barron's și fost Senior Economist la New York Stock Exchange, a comentat poziția României în topul Fraser Institute de la acea vreme. El atrăgea atenția în special asupra componentei “protecția dreptului de proprietate”, unde România se afla pe locul 98 în lume. Nici în ceea ce privește independența sistemului juridic, România nu stătea cu mult mai bine, situându-se pe poziția 66 în lume. Alți indicatori care ar trebui să-i îngrijoreze pe guvernanții români, în opinia lui Epstein, erau flexibilitatea pieței muncii (gradul de dificultate cu care pot fi angajați sau disponibilizați angajații), unde România se află pe locul 77, și flexibilitatea salariilor, unde România ocupă poziția 59.
Interesant este că în pofida evoluției înregistrate în domeniul independenței justiției (un scor de 4,93 față de 4,10 în urmă cu un an), în ceea ce privește ceilalți indicatorii semnalați anul trecut de Epstein, România a involuat. Astfel, protecția dreptului de proprietate a obținut în raportul pe 2016 un scor de 4,81 față de 4,93 în raportul din 2015. Flexibilitatea pieței muncii a obținut un scor de 7,25, față de 7,47, în special ca urmare a reducerii notei primite pentru flexibilitatea salariilor (o notă care nu este nici măcar de trecere - 3,9 față de 5 în raportul pe 2015).
Independența justiției și protecția dreptului de proprietate - decisive pentru creșterea economică
Potrivit raportului Fraser Institute, statele cu deficiențe majore în ceea ce privește sistemul juridic și protecția drepturilor de proprietate nu vor putea prospera în pofida evoluției celorlalți indicatori. Ceilalți patru indicatori analizați de Fraser Institute sunt dimensiunea statului, sănătatea sistemului monetar, libertatea comerțului internațional și nivelul reglementării creditării, pieței muncii și mediului de afaceri.
Chiar dacă în prezent România are un scor de 7,66 din 10 posibil, ulterioare deteriorări ale indicatorilor săi, în special al sistemului juridic și protejării drepturilor de proprietate, vor afecta creșterea sa economică pe termen lung. Potrivit lui Epstein, pierderea unui punct în indicele libertății economice echivalează cu scăderea ritmului de creștere economic pe termen lung cu 1-1,5%.
Corigentă la birocrație și spăgi
România a mai involuat față de raportul pe anul trecut și în ceea ce privește comisioanele/șpăgile/favoritismul și la hârțogăraia birocratică. La ambii indicatori, România este corigentă obținând o notă de 3,6 (în scădere de la 4,49) la comisioane/șpăgi/favoritism, și una de 3,54 (față de 3,68) la cerințele impuse de administrație. Cu alte cuvinte, comisia de tăiat hârtii a actualului guvern tehnocrat are mult de muncă numai pentru a obține o notă de trecere.
