Banca Națională a României consideră că excesul de cerere din economie a fost mai mic în 2017 și va fi mai mic în acest an decât în estimările anterioare, după o revizuire a datelor, dar că economia crește în continuare peste potențial, adică generează inflație. Liderul PSD, Liviu Dragnea, a criticat recent BNR, într-o scrisoare, pentru că estima o încălzire a economiei peste proiecțiile Comisiei Europene, apreciind că din acest motiv, printre altele, banca centrală nu ar fi trebuit să crească dobânda cheie.
BNR consideră, în raportul de inflație din luna mai, că deviația PIB a fost de +2,5% în 2017, când creșterea economică a fost de 6,9%, față de o deviație de +2,9% estimată în raportul de inflație din luna februarie. Pentru 2018, deviația PIB trimestrial este estimată a 2,8 – 2,9%, față de 3,6 – 3,7% anterior.
De ce este important: Deviația produsului intern brut (output gap) reprezintă diferența dintre creșterea economică efectivă și creșterea economică potențială, care reprezintă, în sine, o estimare pe baza unui model econometric – o funcție în care sunt introduși mai mulți parametri.
Dacă PIB efectiv este mai mic decât cel potențial, atunci economia are un deficit de cerere, iar relația inversă dintre cele două arată un exces de cerere, deci un factor de supraîncălzire a economiei.
Produsul intern brut potențial este calculat în funcție de stocul de capital și de forță de muncă, la care se adaugă productivitatea totală a factorilor de producție.
Când ai exces de cerere, ai presiune pe creșterea prețurilor în economie, dar și pe creșterea deficitului comercial și a celui de cont curent, având în vedere că economia nu produce suficient cât să acopere cererea – în unele cazuri apare și o depreciere a monedei naționale, ca urmare a contului curent deteriorat.
BNR utilizează deviația PIB în calculul prognozei inflației de bază – acea parte din inflație din care sunt scose prețurile volatile (legume, fructe, ouă), cele administrate (energie), combustibilii, tutunul și băuturile alcoolice. Inflația de bază este indicatorul pe care băncile centrale îl urmăresc cel mai atent, pentru că sunt de părere că îl pot influența în mod eficient, și la calculul său se mai adaugă și prețurile de import – inflația importată, inclusiv prin cursul de schimb – și anticipațiile inflaționiste – așteptările de majorări ale prețurilor măsurate prin sondare la nivelul agenților economici.
Estimările BNR se aproprie de cele ale Comisiei Naționale de Prognoză
Președintele Camerei Deputaților și al PSD, Liviu Dragnea, într-o scrisoare adresată BNR în luna februarie, a cerut explicații băncii centrale pentru creșterile de dobândă – +0,5 puncte procentuale până la acel moment – pe care le considera nejustificate și drept un factor care trage în jos creșterea economică – cu 0,2 pp. Acestea au venit însă în contextul creșterii ratei inflației.
„Conform prognozei de toamnă (noiembrie 2017) a Comisiei Europene output gap-ul pentru România, calculat prin intermediul funcției de producție, a fost în 2017 de 0,7% iar în 2018 va fi de 1,1% ceea ce înseamnă că excesul de cerere atât în 2017 cât și anul acesta este în limite sustenabile și comparabile cu majoritatea statelor UE care nu presupune o înăsprire a politicii monetare”, se arată în scrisoare.
BNR a răspuns că utilizează un alt model decât Comisia Europeană pentru calculul deviației PIB (mai multe despre acest lucru, într-un articol scris aici de un expert BNR), mai adaptat situației din România și că prognozele CE sunt pe date vechi.
„Având în vedere responsabilitatea BNR privind asigurarea stabilității prețurilor, precum și faptul că excedentul de cerere este o mărime neobservabilă, considerăm ca fiind justificată o abordare mai prudentă a acestui parametru din partea instituției noastre, deoarece atunci când se manifestă efectele excedentului, prin inflație și deficit extern, este prea târziu pentru o acțiune eficientă a autorității monetare și se impune aplicarea de corecții dureroase în economie și societate”, este arătat în răspunsul BNR, semnat de guvernatorul Isărescu.
De altfel, BNR arată și că inflația este deja mai mare (a ajuns la 5% în martie, iar prognoza pentru finele anului e de 3,6%) și că deficitului extern s-a deteriorat anul trecut la 3,4% din PIB (proiecțiile sunt pentru circa 4% din PIB în acest an), fiind cele mai mari rate din regiune. De asemenea, deficitul bugetar este cel mai mare din regiune, la fel cum a fost și anul trecut, în timp ce celelalte țări trec printr-o consolidare fiscală.
În raportul asupra inflației din mai, BNR justifică ajustarea estimărilor privind deviația PIB prin faptul că au fost revizuite seriile istorice privind evoluția economică de către INS, astfel că s-au schimbat datele de bază introduse în model.
În același timp, condițiile monetare vor continua să fie stimulative în acest an (dobânzile la depozite vor rămâne, cel mai probabil, real negative) și neutre de anul viitor, politica va fi mai puțin stimulativă în acest an, în timp ce cererea externă va crește PIB potențial.
Revizuirea în jos a deviației PIB face ca și inflația de bază să fie revizuită în jos pentru finele lui 2018 și lui 2019, lucru la care contribuie și așteptările inflaționiste mai reduse, însă în sens invers acționează anticipațiile inflaționiste mai ridicate.
Deși reprezintă una dintre cele mai importante componente ale politicii monetare în construcția post-keynsienistă pe care se bazează băncile centrale și, în cazurile în care este luat în seamă, și a politicilor fiscale, output gap-ul este o măsură instabilă și adesea revizuită, după cum recunoaște și BNR.
„Având în vedere natura neobservabilă a deviației PIB, evaluarea acesteia, în special în timp real și în condițiile revizuirilor frecvente ale seriilor de date primare, este caracterizată de un grad ridicat de incertitudine și este inerent susceptibilă a fi revizuită ulterior”, se arată în raportul asupra inflației.
