Dacă pui bani la bancă în România, nu iei mai puțin doar în termeni reali, ci și efortul de deplasare pare nejustificat, când băncile returnează 1%, iar inflația este 5%. Am văzut, în schimb, o creștere a ROBOR și a dobânzilor la credite. Bancherii spun că vom vedea și o creștere la depozite, dar că piața are un exces de bani. Primele care vor crește dobânzile sunt băncile cu deficit de lichiditate, după care vor urma și restul.
Rata medie a dobânzii pentru depozitele noi la termen în lei a scăzut la 1,06%, în martie, față de 1,11%, în februarie. Pentru depozitele noi la termen ale populației, rata medie a crescut nesemnificativ, de la 0,96% la 0,97% pe an. În cazul firmelor, rata a scăzut de la 1,17% la 1,1%. La credite, situația este invers. Au crescut dobânzile medii cu 10 puncte de bază, la 6,73%, în condițiile creșterii ratelor de dobândă interbancare, de la un minim de 0,7%, la finele anului 2016, la circa 2,5% în prezent. La depozite, saltul se aproape neseminficativ (+0,5 pp).
Indicele Robor la trei luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 2,68%, cel mai mare nivel din octombrie 2014, potrivit datelor publicate astăzi de Banca Națională a României.
Când vine și creșterea dobânzilor a depozitele atrase de la clientelă?
„Băncile care au nevoie de lichiditate vor crește dobânzile la depozite. Cele care nu au nevoie de lichiditate vor urmări piața și când vor consta că au nevoie, vor face și o ajustare a dobânzilor”, spune Radu Ghețea, președintele executiv al CEC Bank, la o conferință organizată de Asociația Română a Băncilor.
Sergiu Oprescu, președintele executiv al Alpha Bank și președinte al ARB, spune că piața are un exces de lichiditate, în condițiile în care există 7 lei în credit pentru fiecare 10 lei în depozite, dar că distribuția nu este egală la nivelul băncilor.
„Situația variază de la bancă la bancă, de la poziție la poziție”, spune Oprescu.
El explică faptul că nu trebuie considerat că evoluția ROBOR trebuie să conducă simultan la o creștere a dobânzilor la depozite: „ciclurile se angrenează și intră în poziție pe termene ceva mai lung”.
„Când ROBOR a scăzut foarte mult, în anii 2005-2009, nivelul dobânzilor la depozite a scăzut mai încet decât scăderea accentuată a ROBOR”, exemplifică Oprescu, care adaugă că ratele de dobândă din piața interbancară cu cele de la ghișeu se vor sincroniza ulterior.
Michal Sczurek, directorul executiv al ING Bank România, consideră că vom vedea o remunerare a depozitelor ceva mai repede: „cred că în câteva luni vom vedea o creștere a dobânzilor. Unele bănci o fac deja”.
Guvernatorul Mugur Isărescu crede, de asemenea, că dobânzile la depozite vor crește "foarte curând", după ce BNR a majorat cu 0,75 pp la 2,5% pe an dobânda cheie de la începutul lui 2018 și a trecut de la mijlocul lunii aprilie la controlul lichidității în sistemul bancar.
„Băncile vor constata că trebuie să atragă lichiditate mai multă de la populație și vor deveni mai competitive. S-ar putea ca la acest lucru să contribuie și o inițiere a Ministerului de Finanțe de titluri de stat cu dobândă concurențială pentru populație. Și atunci concurența în piață va acționa”, spune guvernatorul.
Isărescu dă, însă, o veste proastă celor care se așteaptă ca inflația să nu le mai mănânce din economii. Nu ne putem aștepta ca dobânzile să devină real-pozitive, pentru că la fel este și situația din Europa, deși perioada dobânzilor scăzute s-a terminat.
„Vom păstra și noi un ecart - cam de 2 procente e în Europa – între rata inflației și dobânzi (…) Ce aș vrea eu să se întâmple nu înseamnă că se va întâmpla, aș vrea ca această curbă a inflației să vină în jos, curba dobânzilor să nu fie foarte ascendentă”, adaugă Isărescu.
BNR estimează o rată a inflației de 3,5% la finele anului.
În regiune, Ungaria are dobânzi real-negative, în timp ce în Polonia acestea sunt real-pozitive.
