Banca Națională a României a revizuit în creștere de la 3,5% la 3,6% rata anuală a inflației prognozată pentru finele acestui an și de la 3,1% la 3% pentru 2019. Inflația ar urma să depășească limita de sus a țintei de inflație.
Rata anuală a inflației a crescut de la 4,7% în februarie la 5% în martie, iar guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spune că vom vedea o nouă „cocoașă” în aprilie, după creșterea accizei la tutun.
„Până spre toamnă vom avea o relativă plafonare. Prețurile vor fi extrem de calme, cu excepția celor din aprilie, când avem tutunul”, spune Isărescu.
Guvernatorul mai arată că două treimi din inflația din luna martie, comparativ cu anul anterior, au venit din componenta exogenă, prin creșterea accizei în toamnă și a prețurilor administrate la energie, a prețului petrolului, a scumpirii ouălor la nivel european, pe fondului unui efect de bază față de începutul lui 2017, când au scăzut TVA și taxe nefiscale. Au crescut și excedentul de cerere și așteptările inflaționiste, lucru ce a contribuit de asemenea la creșterea inflației, explică Isărescu.
„Cresc salariile pentru că piața muncii este tensionată, migrația egalizează salariile”, spune Isărescu și adaugă că această evoluție contribuie la creșterea prețurilor unitare cu forța de muncă, care apoi se duce în creșterea prețurilor de consum.
"Nu cred că cineva mai poate să oprească salariile în România. Trebuie să le temperăm, nu să le rupem (...) Această problemă a salarizării României este una reală. Singura discuție cu Guvernul este: atenție, cât putem să o ținem?", adaugă Isărescu, cu referire la creșterea salariilor, în general, dar și la faptul că este inevitabil că lefurile din unele sectoare, cum este cel medical, au trebuit să crească pentru a atenua migrația.
BNR remarcă o scădere a dinamicii consumului, după vârful atins în trimestrul 3 al anului trecut, dar și o ușoară revenire a investițiilor în economie, în principal pe seama investițiilor din sectorul privat.
BNR a majorat în trei rânduri dobânda de politică monetară de la începutul anului, de la 1,75% la 2,5%. Isărescu spune că această creștere a fost necesară pentru ca inflația să nu ajungă într-un teritoriu prea ridicat, dar și în condițiile în care se vede o deteriorare a balanța de plăți, care va atinge un deficit de 4% din PIB în ultimii ani.
Ținta de inflație a BNR este de 2,5% +/- 1 punct procentual.
