Ministerul Justiției nu și-a dat avizul asupra proiectului de act normativ inițiat de Ministerul Comunicațiilor în prima parte a acestui an, care urmărea alocarea sumei de 500 milioane lei din excedentul Autorității de Reglementare în Comunicații (ANCOM) pentru finanțarea, în întregime sau parțial, a unuia ori mai multor noi proiecte care ar putea contribui, direct sau indirect, la dezvoltarea comunicațiilor în România, inclusiv la nivel local.
“Ministerul Justiției a considerat că alocarea acestor bani nu este posibilă prin ordonanță de urgență, ci prin lege, pentru că ANCOM este subordonată Parlamentului, nu Executivului. Prin act normativ al Guvernului ar fi fost mai ușor, prin lege va fi mai greu. Ca atare, până la eventuala legiferare în Parlament a unui act normativ pentru punerea în practică a acestei inițiative, instituția rămâne cu acești bani în conturi”, spune președintele ANCOM, Sorin Grindeanu.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
La finele anului 2017, excedentul ANCOM depășea un miliard de lei, potrivit raportului anual al instituției. Și în acest an instituția va încheia cu excedent, de peste 100 milioane de lei, iar proiectul de buget pe 2019 prevede un excedent similar.
Intenția ANCOM era implementarea unui ajutor de stat individual sau a unei scheme de ajutor de stat, inclusiv a unei scheme de ajutor de stat de minimis, cu respectarea legislației naționale și europene de autorizare a ajutoarele de stat.
Potrivit propunerii Ministerului Comunicațiilor, orice persoană juridică de drept public sau privat ar fi putut să fie beneficiar al finanțării ANCOM, al cărei caracter era nerambursabil, în măsura în care proiectele ar fi fost duse la îndeplinire potrivit cerințelor ANCOM și celor asumate, prin contractul de finanțare, de către aceștia.
“Finanțarea prevăzută se acordă în condițiile încheierii de contracte de finanțare cu beneficiarii. Contractele de finanțare se încheie în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2023 în limita sumelor prevăzute. ANCOM poate decide acordarea finanțării prevăzute prin intermediul uneia ori mai multor persoane juridice de drept public sau privat, cu acordul lor prealabil. În acest ultim caz, ANCOM are obligația să publice pe pagina proprie de internet condițiile de colaborare cu persoanele juridice de drept public sau privat în cauză”, se arată în document.
Proiectele finanțate de ANCOM ar fi trebuit să îndeplinească cel puțin unul dintre următoarele obiective generale urmărite de instituție, respectiv generarea de efecte, directe sau indirecte, de dezvoltare a sectorului comunicațiilor electronice în România, inclusiv la nivel local, facilitarea accesului la rețele sau servicii de comunicații electronice pentru persoane care, din cauza unor circumstanțe individuale sau ariei geografice în care locuiesc ori își desfășoară activitatea în România, ar putea suferi de excluziune digitală, precum și crearea unor beneficii în favoarea utilizatorilor finali de comunicații din România, inclusiv la nivel local, de exemplu prin creșterea gradului de diversitate a ofertei, de calitate a serviciilor etc.
Un exemplu de proiect care ar fi putut genera efecte, în mod indirect, de dezvoltare a sectorului de comunicații electronice la nivel local putea fi integrarea într-o platformă digitală a unor soluții de tip “smart city” din mai multe sectoare, între care și un serviciu public, pentru un număr de localități din România, se precizează în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
Potrivit unui studiu ANCOM, la 1 noiembrie 2017, peste 3.000 de localități rurale (sate care aparțin de comune) din România nu erau, potrivit declarațiilor operatorilor de comunicații, deservite de rețele fixe în măsură să asigure viteze de transfer a datelor de 30 Mbps sau mai mari.
“Cei aproape un milion de locuitori din aceste localități, precum și persoanele juridice cu puncte de lucru acolo, se află, într-o anumită măsură, în risc de excluziune digitală. De asemenea, persoanele cu dizabilități sau cele cu nevoi sociale ar putea suferi de excluziune digitală”, se mai arată în nota de fundamentare.
La finele anului 2017, sectorul IT&C (servicii în tehnologia informației, servicii informatice și telecomunicații) a avut o contribuție de 5,5% la formarea Produsului Intern Brut (PIB) al României, participând la creșterea economică cu 0,7%, imediat după comerț cu 1,9%.
Pentru acest an, contribuția sectorului IT&C la formarea PIB este estimată la 6,2% din PIB, în contextul unei creșteri economice record post-criză de 5,7%.
"Dacă sectorul IT&C își păstrează în următorii 9 ani aceeași evoluție notabilă există posibilitatea creșterii valorii sale adăugate brute în PIB nominal la 12% și a participării la creșterea economică cu 1,5%", se precizează în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
