Creșterile de prețuri lasă bani mai puțini în buzunarele românilor, însă cei mai afectați ar putea fi, în curând, cei cu credite, în condițiile în care dobânzile ar trebui să crească.
Marți a fost anunțat că rata anuală a inflației a crescut, din nou, peste așteptările Băncii Naționale a României, până la 3,2% în noiembrie, de la 2,6% în octombrie, la cel mai ridicat nivel din vara anului 2013.
BNR vedea rata inflației la 2,7% la finele anului, cu un interval de incertitudine a prognozei de +/-0,5 puncte procentuale, care a fost, astfel, deja epuizat. Ultima estimare de inflație pentru sfârșitul acestui an a fost revizuită în creștere chiar luna trecută, după ce BNR estima în august un avans al prețurilor de consum de 1,9%.
Creșterile de prețuri accelerează și, dacă ne uităm retrospectiv la inflația acumulată în ultimul an, se observă lesne că BNR încă ține dobânzile reale în teritoriu negativ, în condițiile în care dobânda cheie este la 1,75% pe an, nemișcată din mai 2015.
Banca centrală a făcut câțiva pași în sensul strângerii dobânzilor din piață în jurul ratei de politică monetară, după ce a redus coridorul dintre facilitatea de credit și cea de depozit la 1 punct procentual, ceea ce înseamnă că dobânzile au un suport la 0,75%. Însă piața a luat-o înaintea BNR începând cu această toamnă, lucru vizibil în creșterea ROBOR la 1,4% pe scadența de o săptămână și de 2,1% la trei luni, scadență relevantă pentru cei cu credite în lei.
Ținta BNR de inflație de 2,5% +/- 1 punct procentual este pusă în pericol chiar și pentru acest an, dacă prețurile vor continua să accelereze în decembrie în ritmul lunar înregistrat în noiembrie (+0,66%), astfel că instituția din Strada Doamnei ar putea să crească mai rapid dobânzile decât era estimat anterior. ING Bank vede, de exemplu, o creștere în patru pași de câte 0,25 pp în 2018, pentru ca la jumătatea anului 2019 dobânda să ajungă la 3,5%, de două ori peste nivelul curent.
Analiștii ING consideră că BNR trebuie să acționeze în sensul creșterii dobânzilor, după ultimele cifre ale inflației, pentru ca piețele să nu considere că rămâne în urmă, ceea ce ar avea efecte în ieșirea investitorilor de pe titlurile de stat și, implicit, ar deteriora contul de capital.
Dobânzile la depozite au fost la rândul lor real negative în ultima perioadă. Dacă ratele la credite cresc automat trimestrial sau semestrial, prin aplicarea noilor valori ale ROBOR, creșterile de dobânzi se lasă încă așteptate, iar pentru deponenții cu sume mici nu numai că nu acoperă inflația, dar în unele cazuri nici drumul până la bancă (pentru depunerile la 3 luni, BCR oferă 0,15% anual, Banca Transilvania 0,55%, Raiffeisen 0,25% BRD 0,45%, ING 0,2%).
Dobânzile în creștere pun probleme la rambursarea creditelor
Mandatul principal al BNR este asigurarea stabilității prețurilor, însă instituția trebuie să asigure și stabilitatea financiară, iar cele două obiective ar putea intra în conflict.
Estimările preliminare ale BNR arată că rata creditelor neperformante la nivelul sectorului populației s-ar majora de la valoarea actuală de 5,8%, la 7,3% într-un orizont de 1 an în ipoteza unui șoc de 2 puncte procentuale pe rata dobânzii, potrivit ultimului Raport privind Stabilitatea Financiară, iar mare parte din acest șoc deja a și fost livrat.
Dobânzile reduse din ultimii ani, peste care a venit și recuperarea economică, creditul Prima Casă și avansul prețurilor la imobiliare au condus la o situație în care populația cu credite s-a întins prea mult și și-a crescut gradul de îndatorare, chiar și într-o perioadă de creșteri de salarii.
Ponderea serviciului datoriei bancare (rata la credit) în salariul net lunar al debitorilor cu credite ipotecare este de circa 33%. Însă debitorii care au contractat credite noi între septembrie 2016 și septembrie 2017 au un serviciu al datoriei în venituri de circa 38%, în creștere ușoară față de perioada anterioară.
BNR remarcă “vulnerabilități importante” în cazul persoanelor care câștigă sub salariul mediu, circa 29% dintre cei cu credite ipotecare. Aceștia au deja un grad de îndatorare de 51%, peste nivelul considerat prudențial de către BNR de 45%. Acești debitori sunt și cei mai expuși creșterilor de dobândă. Potrivit Raportului, un grad de îndatorare de peste 55% conduce la o probabilitate de nerambursare de aproximativ 5 ori mai mare în cazul creditului ipotecar și de 2 ori mai mare pentru cele de consum negarantat. Totodată, rata creditelor neperformante este dublă în cazul debitorilor cu un grad de îndatorare peste 55%, față de media expunerilor către populație, arată BNR.
Raportul menționat arată că gradul de îndatorare al celor cu credite ipotecare ar crește cu 5,3 puncte procentuale în cazul unei creșteri de dobândă cu 2 pp, care deja a fost livrată, în mare parte. Totodată, această evoluție ar aduce și o creștere a ponderii celor cu un grad de îndatorare de peste 40% cu 10 pp la aproape jumătate în total debitori.
Banca centrală s-a învârtit pe lângă problema îndatorării ridicate a celor cu credite ipotecare de mai bine de un an. Direcția de Stabilitate, care considera că băncile n-ar trebui să acorde credite la un nivel al ratelor de peste 55% din salariu, a propus încă din primăvară mai multe variante de intervenție Consiliului de Administrație, care a amânat o măsură.
Mai mult, viceguvernatorul Liviu Voinea vorbea, recent, de o recalibrare a programului Prima Casă, care este responsabil în mare măsură de acumularea acestor vulnerabilități, astfel încât să-i includă mai ales pe cei cu venituri sub salariul mediu, ceea ce intră în conflict cu analiza BNR din Raport privind vulnerabilitatea financiară a celor cu venituri reduse. BNR recomandă, acum, românilor să ia credite cu dobânzi fixe, după ce peste 200.000 de familii de români au luat credite Prima Casă cu dobânzi varibile și aproape întreg stocul de credite ipotecare poartă astfel de dobânzi.
