Amazonia, care joacă un rol crucial în combaterea încălzirii globale, a pierdut în mai puțin de patru decenii o suprafață aproape echivalentă cu cea a Columbiei, potrivit unui studiu preluat de AFP.
Defrișarea a distrus 12,5% din acoperirea vegetală a celei mai mari păduri tropicale de pe planetă între 1985 și 2023, conform datelor satelitare analizate de Rețeaua Amazoniană de Informații Socio-ambientale și Geografice (RAISG), un colectiv de cercetători și ONG-uri, scrie Agerpres.
Peste 88 de milioane de hectare au fost defrișate în Brazilia, Bolivia, Peru, Ecuador, Columbia, Venezuela, Guyana, Surinam și Guyana Franceză, în condițiile în care Amazonia are o importanță vitală pentru climă prin absorbția unor cantități uriașe de carbon.
În majoritatea cazurilor, defrișările sunt realizate pentru extinderea activităților miniere sau agricole, potrivit studiului.
Specialiștii de la RAISG vorbesc despre o „transformare accelerată” în Amazonia, identificând o „creștere alarmantă” a utilizării terenului ocupat anterior de păduri pentru instalarea de mine (+1.063%), culturi agricole (+598%) sau creșterea animalelor (+297%).
„Numeroase ecosisteme au dispărut pentru a face loc unor vaste întinderi de pășuni, de câmpuri de soia sau de alte monoculturi, sau s-au transformat în cratere pentru extragerea aurului”, au avertizat specialiștii.
„Odată cu pierderea pădurii, emitem mai mult carbon în atmosferă, iar asta perturbă întregul ecosistem care reglează clima și ciclul hidrologic, afectând în mod clar temperaturile”, a explicat pentru AFP Sandra Rios Caceres, de la Institutul pentru Binele Comun, o asociație peruană care a participat la studiu.
Această specialistă consideră că pierderea acoperirii vegetale în Amazonia este direct legată de „evenimentele extreme pe care le trăim în prezent”, inclusiv seceta severă și incendiile de vegetație care devastează mai multe țări din America de Sud.
