„Când vorbim despre orașe inteligente, vorbim în primul rând despre viața oamenilor – despre cum tehnologia le poate face traiul mai simplu, mai rapid și mai accesibil.”
— Raluca Al-Haddad, moderator Smart City România
Smart City România: între tehnologie accesibilă și investiții strategice în eficiență energetică
Într-o ediție dedicată orașelor care aleg să investească inteligent, emisiunea Smart City România: Ghidul Orașelor Inteligente a adus în prim-plan două perspective complementare pentru transformarea comunităților: digitalizarea plăților și accesarea fondurilor externe pentru eficiență energetică. Invitații emisiunii – Dragoș Dilă, Director Dezvoltare Business în cadrul SelfPay, și Cosmin Drăgoi, expert fonduri europene la ARSC – au explicat cum tehnologia și planificarea financiară pot modela orașele sustenabile de mâine.
Plăți digitale: infrastructura invizibilă care optimizează administrația
Cu o experiență de peste 16 ani în digitalizarea tranzacțiilor, SelfPay a devenit un actor strategic în transformarea digitală a serviciilor publice. Prezent în peste 12.000 de locații și activ în peste 3.000 de localități, sistemul self-service propus de companie a procesat în 2023 peste 7 miliarde de lei, acoperind nevoile unei populații încă profund ancorate în plăți cash.
„România e împărțită în două: cei digitalizați și cei care încă preferă numerarul. Soluțiile noastre le conectează pe ambele”, a explicat Dragoș Dilă.
„70% din plăți se fac încă în numerar. Tocmai de aceea, terminalele intuitive, cu touchscreen, devin esențiale pentru incluziune financiară.”
În opinia sa, succesul digitalizării nu constă în impunerea unor tehnologii, ci în adaptabilitatea infrastructurii la profilul comunității. Acesta este motivul pentru care SelfPay colaborează nu doar cu orașe mari precum Oradea sau Constanța, ci și cu comune precum Bolotești (Vrancea).
Mai mult, SelfPay a completat rețeaua de terminale cu o aplicație mobilă, ce oferă acces la peste 300 de servicii publice și private, de la plata taxelor și facturilor până la alimentarea cardurilor bancare direct cu numerar – o premieră europeană.
„Avem peste 650.000 de utilizatori ai aplicației. Este o soluție scalabilă, care permite primăriilor să digitalizeze fără să investească în dezvoltarea unui sistem propriu”, a precizat Dilă.
Un alt beneficiu major al digitalizării este generarea de date operaționale care ajută administrațiile locale să-și eficientizeze activitatea. Timpul de răspuns la solicitări a scăzut în unele primării de la 30-45 de zile la sub 7 zile.
Fondurile elvețiene: oportunitate pentru investiții cu impact bugetar direct
Dacă digitalizarea este despre eficiență administrativă, fondurile elvețiene aduc o dimensiune economică directă, prin finanțări nerambursabile care reduc costurile de funcționare ale comunităților. Potrivit lui Cosmin Drăgoi, expert fonduri europene în ARSC, apelul deschis în prezent vizează 72 de primării preselectate, care pot accesa finanțare pentru patru componente-cheie:
- Reabilitarea clădirilor publice la standard NZEB (Nearly Zero Energy Building)
- Instalarea pompelor de căldură
- Construirea de centrale fotovoltaice sau microhidrocentrale pentru stații de tratare și pompare a apei
- Construirea de centrale de producere a energiei din deșeuri municipale
„Cel mai ieftin ban e cel pe care nu-l cheltuiești”, a spus Drăgoi.
„Genul acesta de investiții reduc costurile recurente și eliberează bugete pentru alte proiecte de dezvoltare.”
Cofinanțarea solicitată este de 15%, însă, subliniază expertul, planificarea prealabilă este esențială: „Vedem primării care nu mai pot aplica fiindcă și-au blocat bugetele în cofinanțări fără strategie. E nevoie de o viziune clară și de prioritizare.”
Proiectele vor fi selectate competitiv, chiar și între departamentele din același UAT, iar inovația este punctată suplimentar în grilă. Tehnologii brevetate, proiecte mixte sau integrarea de soluții hibride pot face diferența în evaluare.
Modelul prezentat de Dragoș Dilă și analiza lui Cosmin Drăgoi converg într-o concluzie simplă: digitalizarea și investițiile în eficiență energetică nu sunt opțiuni, ci necesități pentru orașele care vor să rămână competitive.
„O comunitate inteligentă optimizează, nu complică. Realocă, nu taie. Și nu lasă pe nimeni în urmă.”
Pe măsură ce România se pregătește să închidă apelurile importante de finanțare în 2025, doar administrațiile care înțeleg aceste principii vor reuși să facă pasul de la teorie la impact concret.
Comunitățile care vor reuși sunt cele care investesc inteligent – în oameni, în date și în infrastructură digitală. ARSC rămâne un partener activ pentru toți cei care înțeleg că viitorul orașelor începe acum.”
— Eduard Dumitrașcu, Președinte Asociația Română pentru Smart City
Articol publicat în parteneriat cu Asociația Română pentru Smart City
Mai multe informații despre proiectele și apelurile disponibile: www.arsc.ro
