Până în 2030, România ar urma să aibă între 2.500 și 3.000 de km de autostradă și drumuri expres în trafic, anunță, la emisiunea Smart City România de la Profit.ro TV, Ionel Scrioșteanu, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Investițiile planificate în infrastructura de transport majoră a României s-ar ridica la 40 de miliarde de euro.
“Poza de moment este una, din fericire, generoasă. Sunt cinci ani de când au început să se miște lucrurile în România, iar ceea ce am semănat în 2020-2021, se culeg roadele acum, dar și mai departe. Practic, e o evoluție continuă.
Doar anul trecut au fost 200 de km de autostradă și drumuri expres dați în trafic, iar anul acesta țintim undeva la 250 de km de autostradă și drumuri expres. Sunt niște ani istorici. Niciodată România n-a construit atât de mult pe zona de infrastructură rutieră de mare viteză.
Anul viitor sper să rămânem între 200 și 250 și să păstrăm această țintă cel puțin până în 2030. Ar fi, practic, pentru prima dată când se aplică un document strategic cap-coadă. Acum un an și jumătate anunțam că am atins borna de 1.000 de kilometri. Anul acesta vom atinge 1.500 de kilometri de autostradă și drumuri expres. Asta înseamnă că în 2030 ne ducem undeva între 2.500 și 3.000 de km de autostradă și drumuri expres în trafic”, mai spune acesta.
Infrastructura de transport și cea energetică sunt două direcții strategice ale României, care pot duce țara într-o direcție competitivă, mai ales din punct de vedere economic.
“Sunt două domenii care pot relansa, din punct de vedere competitiv, economia României. Pot duce România într-o zonă foarte competitivă, pentru că sunt puține țări în Europa care vor avea independență energetică și eu cred că independența energetică și resursa energetică dublată de o infrastructură și o conectivitate foarte bună pentru a realiza exporturile României pot să ducă la această competitivitate.
N-aș vrea să mergem către zona în care România exportă energie brută, să invităm producătorii să folosească energia României ca bază de producție aici în România și să exportăm, mai ales către Moldova și mai ales către Ucraina. Mulți spun că noi trebuie să vizăm reconstrucția Ucrainei. Eu spun că trebuie să vizăm, de fapt, piața din Ucraina. Aia înseamnă dezvoltare competitivă pe termen mediu și lung.
E de reconstruit, dar nu la nivelul la care credem noi. Și reconstrucția să termină în câțiva ani. Piața ucrainiană, odată câștigată, poate asigura o bază pentru reechilibrarea deficitului comercial al României”, afirmă Ionel Scrioșteanu.
Secretarul de stat mai spune și că ceea ce se realizează la nivel de infrastructură astăzi ține pasul cu tehnologia. Deficiențe în ceea ce privește implementarea tehnologiilor se regăsesc mai degrabă în zona de transport.
“Aici am văzut o oarecare deficiență la nivelul Ministerului, pentru că nevoia foarte mare de infrastructură a dus ca Ministerul să se ocupe 90% de partea de infrastructură și foarte puțin de transport. Pe zona transportului trebuie să accelerăm partea de digitalizare și de digitizare a sistemelor, în așa fel încât să crească competitivitatea, mai ales pe zona de feroviar”, mai spune acesta.
Printre proiectele derulate de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii se numără și un sistem dinamic de cântărire a autovehiculelor.
“Vrem să trecem la cântărire dinamică, care să elimine oarecum factorul uman. Adică, să ajungem implementând tehnologie nouă să cântărim în trafic dinamic mașinile și cele care depășesc tonajul, fără să se oprească sau există și o metodă în care sunt preselectate cele care sunt vizate ca și depășire de tonaj și trecute pe o bandă specială și cântărite și static.
Există ambele variante, dar vrem să trecem la această cântărire dinamică care să asigure o fluență a traficului și o identificare foarte rapidă a tuturor celor care depășesc, pentru că avem totuși probleme destul de mari”, precizează Ionel Scrioșteanu.
O altă măsură pe care Ministerul urmează să o implementeze este rovinieta pe kilometru.
“Tot la fel, într-un sistem informatizat smart, adică acum se plătește la unitate de timp. Indiferent cât mergi pe zi cu un camion de 40 de tone, plătești la fel rovineta.
Dacă eu merg 100 de kilometri și un concurent al meu merge 3, nu este normal să plătească la fel. Și atunci se trece la această plată, această taxare per kilometru, cât ai circulat, atât plătești. Este o modalitate de taxare care se aplică în majoritatea țălurilor europene și pe care o vom asimila și noi începând cu anul 2026”, afirmă acesta.
“Trebuie să regândim strategic, să trecem de la competiție între sisteme la colaborare între sisteme. Astăzi avem o competiție între rutier și feroviar, avem o competiție între metrou și transportul de suprafață din București. Trebuie să schimbăm mentalități”, adaugă el.
