Banii proveniți din penalitățile plătite de către primării, UAT-uri sau comunitățile care nu își îndeplinesc obiectivele de mediu, precum reciclarea deșeurilor, ar trebui să fie îndreptați mai degrabă către dezvoltarea sistemului de gestionare a deșeurilor la nivel național, decât către sistemul de taxe și impozite al statului, spune, la emisiunea Smart City România de la Profit.ro TV, Liliana Nichita, Director Federația Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitare din România (FADI).
„Cea mai bună soluție este să facem niște prognoze, să avem puțină viziune și să vedem ce ar însemna dacă banii pe care, în loc să îi plătim pentru o penalizare, îi investim în dezvoltarea acestui sistem. Putem să atragem investitori acolo, putem să atragem alte servicii, poate turism.
Cu siguranță nimeni nu se va duce într-o zonă care este murdară și care nu este atractivă inclusiv prin acest sistem de gestionare a deșeurilor. Acest sistem complex de gestionare a deșeurilor are nevoie de digitalizare, lucru care se întâmplă”, mai spune aceasta.
Liliana Nichita consideră însă că problema nu vine de la populație, ci este mai degrabă legată de proximitatea sistemului de gestionare al deșeurilor.
„Populația este receptivă atunci când i se pune la dispoziție un sistem, atunci când i se explică ce are de făcut și cel mai important nu este costul, tariful sau taxa pe care o plătește, ci proximitatea. Atunci când avem la îndemână acest sistem, vom reacționa. Și se vede asta. Deci, practic, din punctul meu de vedere, problema vine de la proximitatea, disponibilitatea sistemului, să fie cât mai aproape de casă”, afirmă ea.
FADI a transmis recent o solicitare de modificare a trei acte normative, privind deșeurile, ambalajele, dar și Fondul pentru Mediu.
„Există câteva corecții mici, dar importante, care pot să ne ajute în buna funcționare a ADI-urilor. În plus, există, evident, și alte propuneri cu care am venit de-a lungul anilor. Aceste propuneri au fost înaintate fie Ministerului Mediului, fie Administrației Fondului pentru Mediu, Cancelariei Primului Ministru, unde am avut și discuții, grupuri de dialog pe anumite teme.
Mai avem un subiect foarte dezbătut în ultimul an și chiar în acest an, este vorba de normele tehnice la legea compostului. Nu putem să ieșim pe piață cu un compost, pentru că ne lipsesc aceste norme, dar facem pași. Și ceea ce mă bucură foarte mult este faptul că organizația noastră, împreună cu alte asociații profesionale, lucrează împreună pentru a vedea ce putem face ca să îndreptăm lucrurile”, mai spune aceasta.
Și prin PNRR urmează să fie finanțate instalații și fabrici de reciclare, care sunt într-un număr foarte mic la nivel de țară.
„Nu știm exact care este destinația sau ce fel de fabrici de reciclare vor fi construite pentru că este încă un proces de selecție, dar sperăm ca aceste fabrici să fie cele care sunt necesare acum în România. Pentru că avem deficit de instalații de reciclare pentru sticlă, nu există nicio instalație de reciclare pentru textile, vorbesc de textile post-consum.
De asemenea, există capacități care nu sunt la momentul ăsta suficiente, inclusiv în domeniul reciclării plasticului. Pentru aceste fluxuri de deșeuri care au nevoie de suplimentare, sperăm noi să avem aceste fabrici de reciclare într-un viitor apropiat.
Pentru că, din perspectiva noastră, cel mai grav este, ceea ce s-a întâmplat și anul trecut și acum doi ani, ca deșeurile colectate separat la sursă, deșeurile sortate și balotate să stea pe platforme așteptând să poată să intre într-o instalație de reciclare. Am avut situații de acest gen în care practic stațiile de sortare au fost blocate datorită cantităților mari care au fost sortate și care nu au putut să fie trimise, nu aveau traseu către reciclare”, precizează Liliana Nichita.
