Este esențial ca băncile să acorde cât mai rapid finanțările pentru firme, astfel că vor aplica fluxuri simplificate în adoptarea cererilor de credit prin programul cu garanții de stat IMM Invest, apreciază Tiberiu Moisă, director general adjunct, responsabil cu creditarea IMM din Banca Transilvania. La ce criterii se vor uita finanțatorii când vor evalua cererile din partea firmelor.
Autoritățile au anunțat că programul IMM Invest va reporni astăzi (UPDATE aplicația a repornit la ora 9.00). Aplicația Programului IMM Invest România a fost lansată inițial pe 17 aprilie, dar s-a blocat exact la momentul deschiderii, după ce au fost primite 397.000 de accesări pe minut provenite de la 132.000 de conexiuni, fiind invocat un atac informatic.
Guvernul a alocat un plafon de 15 miliarde de lei pentru acest program, în care întreprinderile mici și mijlocii pot contracta credite de până la 10 milioane de lei cu garanții de stat de 80-90% și dobânda subvenționată un an.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
“Este un program de o dimensiune rezonabilă. Poate să aibă un impact în cadrul economiei. Diferența o va face capacitatea de a implementa la nivel de detaliu obiectivul asumat de bănci și guvern”, spune Tiberiu Moisă la emisiunea Profit Live de la Profit TV, transmisă începând cu ora 17.30 și în care mediul de business vorbește despre situația actuală.
Băncii Transilvania i-au fost alocate circa 3 miliarde de lei. Programul ar fi trebuit să fie operațional din 17 aprilie, dar site-ul pe care ar fi trebuit să fie depuse aplicațiile a căzut la scurt timp de la lansare.
“E important să ajungă repede acești bani. E esențial. Cred că toate băncile se vor mobiliza, să meargă pe fluxuri simplificate. Dar este esențial și să meargă către afaceri viabile. Tot va fi vorba de o analiză pe fiecare solicitare în parte, va fi un proces normal de selecție. Cu cât va fi mai bun acest proces, cu atât mai bine pentru societatea românească per ansamblu”, spune Moisă, care adaugă că se așteaptă ca cererile din partea firmelor să depășească fondurile alocate.
Și directorul executiv al BCR, Sergiu Manea, spune că băncile trebuie să fie responsabile cu firmele și cu statul care, în caz de neplată din partea firmelor beneficiare de garanții, va despăgubi creditorii.
Băncile sunt cele care vor evalua bonitatea solicitanților, iar Banca Transilvania se va uita la capacitatea managementului și performanța financiară la nivel istoric.
“Analiza performanței financiare din trecut are relevanța ei. Ce pentru mine va conta cel mai mult: ok, de acum, ce schimbări veți produce? Cum s-au schimbat comportamentele în zona furnizorilor? Cu cât vor răspunde mai coerent, cu atât mai simplă va fi decizia”, explică Moisă.
Pentru program sunt eligibile companiile cu până la 250 de angajați și cifra de afaceri anuală de până la 50 de milioane de euro.
Peste 6.000 de firme au cerut suspendarea ratelor
Ceva peste 6.000 de clienți persoane juridice, aproape în totalitate întreprinderi mici și mijlocii și în proporție de 90% microîntreprinderi au cerut suspendarea ratelor la Banca Transilvania.
“Majoritatea nu au fost procesate pentru că așteptam cadrul de la guvern, să vedem cum optează clienții. Mă aștept ca acei clienți care nu se califică la certificatele guvernului să opteze pentru cadrul nostru”, spune Moisă.
“Sunt clienți care au capacitatea de rambursare, dar aleg să folosească acest buffer. Anumite companii au cerut amânări, apoi s-au răzgândit. Dimensiunea dezastrului e greu de apreciat acum, suntem încă într-un moment emoțional”, adaugă acesta.
BT se așteaptă la o creștere a ratei creditelor neperformante în perioada următoare, dar mai ales după expirarea stimulilor fiscali/schemelor de stat.
“Ceea ce se întâmplă va avea un impact. Poate nu va fi foarte mare în 2020, pentru că inițiativele vor face ca acest impact să fie mai mic, dar va rămâne o provocare să vedem ce va face economia când firmele nu vor mai avea un cadru formal de susținere din 2021. Prin ce se întâmplă acum putem vedea un alt rezultat final.
Banca a avut o creștere foarte mare a solicitărilor telefonice din partea clienților și a ajuns la “zeci de mii” de apeluri zilnice, astfel că nevoită să crească capacitatea din call center, în timp ce unii clienți care refuzau să lucreze cu plățile electronice au început deja să se descurce cu ele.
Moisă crede că procesul de digitalizare va accelera și mai mult ca urmare a pandemiei și că nu doar în domeniul bancar sunt gândite schimbări de anvergură. “Foarte puțin avem capacitatea să gestionăm și capacitatea operațională și pandemia și investiții masive în tehnologie. Dar la nivel mental are loc o revoluție nu doar în banking, ci în toate sectoarele”.
