Pentru persoane fizice și micii investitori, cele mai importante modificări pe care le aduce noul cod al urbanismului sunt reducerea timpilor de obținere a autorizațiilor de construcție, simplificarea procesului, dar și crearea unei structuri coerente, spune, la emisiunea PROFIT NEWS TV, Cătălin Tîrziu, reprezentant al Asociației Investitorilor de Real Estate din România (AREI), organism care reunește cei mai mari proprietari de clădiri din țară și Head of Legal în cadrul Globalworth România.
„Pentru micul investitor sau pentru persoana care vrea să-și construiască o casă cea mai importantă modificare este reducerea timpilor de autorizare și simplificarea procesului de autorizare care e gândit cumva în funcție de importanța investiției.
Însă, cred că cel mai important aspect este că se creează o structură comună, coerentă, în care se folosesc termeni unitari în întregul document în care profesioniștii pot găsi mult mai ușor ceea ce trebuie să aplice.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Cred că această coerență este cea mai importantă. O altă modificare ce mi se pare utilă este flexibilitatea, faptul că se poate negocia. Se schimbă cumva acest cadru, de la o legislație foarte rigidă, la o legislație care permite totuși dialogul între autorități și investitor”, mai spune acesta.
Proiectul de lege denumit Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor (CATUC), care va înlocui cele 10 legi în vigoare, vechi de 30 de ani, este în analiza comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului din Camera Deputaților, for decizional în cazul acestui proiect legislativ. Așteptările investitorilor imobiliari sunt ca proiectul să fie votat până la finalul acestui an, deoarece este o reformă asumată prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
„Vorbim de o modificare a sistemului care e foarte importantă pentru specialiștii în domeniu și pentru autorități, pentru că ei sunt primii de fapt care vor fi beneficiarii acestei legi, ei fiind cei care vor adopta și care cumva pun viziune asupra dezvoltării urbanistice și teritoriale. Și cumva acest lucru poate nu este atât de vizibili pentru beneficiarii finali ai legii, însă, e primul pas și este ceea ce înseamnă fundamentul dezvoltării urbanismului.
Odată ce avem o planificare coerentă și autoritățile au aceste mecanisme prin care să colaboreze și să se coordoneze în adoptarea documentațiilor de planificare urbană, este de așteptat ca și mai departe pe parcurs tot ce înseamnă adoptarea documentațiilor de urbanism și de construire să fie mai facile și să fie mai previzibile”, precizează Cătălin Tîrziu, adăugând că noul cod al urbanismului va permite investitorilor să aibă mai multă predictibilitate și certitudine.
Reprezentatul AREI mai afirmă și că actualul Plan Urbanistic General nu reflectă realitatea economică și socială din București.
„Noi, ca membri ai AREI, ce ne dorim este ca lucrurile să funcționeze, ne dorim ca atunci când depunem cerere pentru o documentație să știm că acestea au un curs și pot fi adoptate. Cumva, s-a pus o etichetă că la primăriile de sector nu se respectă legea și doar la Primăria Capitalei se respectă legea. E o prejudecată asta. Nu putem să facem legi pornind de la astfel de prejudecăți”, subliniază acesta.
De altfel, continuă el, primăriile de sector au și capacitatea umană și administrativă de a gestiona un volum de acte mai mare decât Primăria Capitalei.
„Noi am considerat că este util ca PUZ-urile să fie adoptate la sectoare. La nivelul fiecărui sector se cunosc mai bine nevoile comunității și credem că consiliile locale sunt mai în măsură să adopte documentații de urbanism care sunt adecvate nevoilor comunităților respective. Ceea ce ar trebui să facă Consiliul General este să aibă imaginea de ansamblu a planificării teritoriale și a Bucureștiului și ar trebui să asigure dezvoltarea coerentă a Capitalei.
De exemplu, dacă sunt documentații de urbanism care să afecteze 2-3 sectoare, aici atunci cu siguranță trebuie să intervină Consiliul General. Dacă vorbim însă de planuri de urbanism care se adresează doar unei comunități, în măsura în care se respectă principiile generale stabilitate de Consiliul General privind dezvoltarea coerentă, durabilă a Bucureștiului, credem că acestea pot rămâne la sectoare și ar trebui să fie în competența sectoarelor”, mai spune Cătălin Tîrziu.
El atrage atenția și că noul cod al urbanismului poate duce la abuzuri motivate de nevoia de spațiu verde.
„Noi susținem construirea de spatii verzi, amenajarea de spații verzi, păstrarea lor. Și legislația actuală impune dezvoltatorilor, investitorilor o cotă de amenajare de spații verzi într-un procent de 30%. Ce s-a întâmplat este că legislația permite desemnarea anumitor terenuri, parcele ca fiind spații verzi, fără însă a corela această reglementare cu dreptul de proprietate.
Urbanismul presupune un echilibru între interesul public și cel privat. Interesul public primează, însă, această prioritizare a interesului public trebuie făcută cu respectarea legii și dreptului de proprietate.
Modul în care o persoană este privată de dreptul său de proprietate, în măsura în care se dorește desemnarea anumitor terenuri private ca fiind spații verzi, aceasta ar trebui să presupună o expropriere.
Nu suntem împotriva spațiilor verzi, ci suntem pentru realizarea acelui registru al spațiilor verzi despre care s-a tot vorbit, suntem pentru definirea mai clară a ceea ce înseamnă spații verzi, suntem pentru corelarea legislației privind spațiile verzi cu legislația privind dreptul de proprietate privată”, precizează Cătălin Tîrziu.
Asociația Investitorilor de Real Estate din România cere autorităților și protejarea autorizațiilor de construire de ulterioare suspendări.
„De multe ori ne lovim cu faptul că se pune egalitate între construcțiile construite fără autorizații de construire și cele care sunt construite în baza unei autorizații care însă este la un moment dat anulată. Aceasta e o situație diferită și nu poate fi tratată la fel cu acea situație de rea credință a unui investitor care construiește fără autorizație de construire.
Un investitor când obține o autorizație emisă de o autoritate publică, se bucură de prezumția că acel document, acel act administrativ este legal și construiește, face investiții, ia credite, pune garanții, ipoteci. La un moment dat vine cineva și cere nulitatea, iar cel care suportă consecințele este investitorul. Noi credem că într-o astfel de situație ar trebui să i se dea și investitorului acele instrumente prin care să poată să salveze construcția.
Dacă acea construcție respectă indicatorii urbanistici, normele de siguranță, de calitate, nu vedem de ce să fie anulată. Legea ar trebui să-i permită să salveze acea construcție. În prezent, singurul care e sancționat este investitorul. Autoritățile care au emis un act administrativ ce este anulat nu au nicio repercusiune”, mai spune acesta.
Asociația Investitorilor de Real Estate din România, organism care reunește cei mai mari proprietari de clădiri din țară, are ca membrii companii precum Globalworth, NEPI Rockcastle, Țiriac Imobiliare, AFI Europe, Forte Partners, Skanska, Ceetrus, Hercesa, Granvia, Cordia, Lion`s Head Investments, One United Properties, Immofinanz, Speedwell.
