Piața europeană de microfinanțare este într-o continuă creștere, spune, la emisiunea PROFIT LIVE de la PROFIT NEWS TV, Raluca Andreica, membru al Consiliului de Administrație al European Microfinance Network, Membru al Consiliului de Administrație al Asociației Române de Microfinanțare și Director General în cadrul Patria Credit IFN SA.
În decembrie 2022, conform sondajului „Microfinancing in Europe” realizat de EMN, IMF-urile din Europa dețineau un portofoliu de credite în valoare de 5,3 miliarde de euro, valoarea medie a unui împrumut fiind de 10.273 de euro.
74% din IMF-uri oferă microcredite, iar 76% oferă servicii non-financiare – acestea având ca scop, de exemplu, dezvoltarea abilităților de afaceri și a cunoștințelor individuale, îmbunătățirea eficienței operaționale a IMM-urilor, precum și oferirea de servicii de prevenire a supraîndatorării.
Aproximativ 50% din toate serviciile oferite de IMF sunt concentrate în regiunea Balcanilor (Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia și Turcia), în timp ce 27% acoperă Europa de Sud (Grecia, Italia, Portugalia și Spania) și 16% Europa de Est (Bulgaria, Croația, Estonia, Ungaria, Lituania, Moldova, Polonia, România și Slovacia).
În cadrul European Microfinance Network, România are cel mai mare număr de reprezentanți.
„Avem o reprezentare într-adevăr numeroasă, dar suntem și o voce în domeniul microfinanțării. Suntem o țară în care avem diversitate, în sensul în care avem diferite tipuri de instituții financiare care acordă aceste tipuri de microfinanțări sectoarelor care nu au acces la împrumuturile tradiționale oferite de bănci. Vorbesc aici de instituții financiare non-bancare, bănci sau ONG-uri. Toate aceste tipuri de instituții există și sunt reprezentate în asociație, nu numai la nivelul României, ci în toata Europa.
Ce ne face pe noi să deținem acest număr mare de membri este și piața foarte mare, faptul că suntem printre putțnele țări care mai avem o economie agrară cu mici fermieri și este un domeniu pe care îl deservim prin microfinanțare cu succes. Suntem țara cu cel mai mare număr de ferme, microferme din Europa. Avem 1 milion de fermieri. Deci, este o piață pentru microfinanțare destul de mare”, spune Raluca Andreica.
Ea adaugă că, sub umbrela microfinanțării, se află și împrumuturile acordate persoanelor fizice defavorizate.
„Cel puțin în Europa de Vest, microfinanțările se traduc de exemplu prin finanțarea migranților sau a categoriilor de populație aflate în dificultate, cum ar fi cei din zona rurală sau femeile”, precizează aceasta.
European Microfinance Network are 86 de membri din 22 de țări, dintre care 17 sunt din România.
EMN oferă servicii non-financiare, unele dintre acestea în cadrul unor mari proiecte transnaționale cum ar fi Social Inclusive Finance Technical Assistance (SIFTA), proiect sub conducerea BEI, și proiectul PLOUTOS. Acesta din urmă este un proiect condus de un consorțiu de 11 parteneri din 7 state membre ale UE, care are scopul de a oferi servicii de incluziune financiară cetățenilor din țări terțe rezidenți în Europa.
EMN este, de asemenea, inițiatorul Zilei Europene a Microfinanțării (EMD), eveniment anual ce s-a impus ca punct de referință pentru toate organizațiile ce activează în domeniul finanțării incluzive din Europa.
Ca principală voce a sectorului microfinanțării din Europa, EMN își canalizează eforturile de advocacy interacționând în mod regulat cu instituții ale UE precum Comisia Europeană și participă la grupuri de experți conduse de CE (GECES, YEPA și FSUG), contribuind la consultări și întâlniri publice cu scopul de a crea un mediu mai favorabil pentru acest sector și pentru a asigura incluziunea financiară și socială a grupurilor vulnerabile precum tinerii, femeile, migranții și micro-antreprenorii fără acces la instrumente financiare.
„Piața de microfinanțare este în creștere la acest moment. Odată cu creșterea acestui sector ne confruntăm și cu alte tipuri de obstacole, în sensul că avem creșteri de volume, de portofolii, apar noi tipuri instituții de microfinanțare, precum fintech-urile. În toată această lume există și întrebarea - de unde te poți finanța? Și asta este pentru instituțiile noastre o mare barieră pentru că nu suntem bănci.
Dintre noi, 15% este ocupat de sectorul băncilor. Deci, au început și băncile în diverse țări din Europa să fie participanți activi la acest sector. Ceilalți dintre noi ne finanțăm din diverse surse de la parteneri internaționali, naționali, chiar și de la bănci locale, dar și de la granturi sau instrumente de sprijin oferite de CE”, mai spune Raluca Andreica, adăugând că, în ultimii ani, România a fost foarte activă în domeniul acesta, în sensul în care anul trecut a fost pe primul loc în Europa la folosirea instrumentelor de garantare oferite de Fondul European de Investiții.
„Deci, noi am găsit un foarte bun sprijin în CE și un mod de lucru foarte pliat pe mediul românesc, mulți dintre noi accesând aceste instrumente, deci mai mult decât Spania, Italia și alții și poate în detrimentul folosirii instrumentelor interne. Pentru noi a fost mult mai facil să facem uz de aceste instrumente de finanțare și am reușit să finanțăm o parte din clienți, care au ajuns să poată accesa un credit bancar normal și am finanțat în comunități unde era poate de neconceput să se finanțeze acum câțiva ani”, completează aceasta.
Tendințele pe piața microfinanțări, continuă ea, merg spre zona de economie socială. Categoriile tradiționale - întreprinzătorii, fermierii, migrantți, femeile - rămân în vizorul Europei.
„În România, domeniul economiei sociale de abia își ia avânt, agricultura beneficiază de o finanțare absolut insuficientă și este o mare oportunitate pentru noi ca economie, ca țară să putem să finanțăm acest domeniu și să întărim structura noastră de fermieri, mai ales în locația asta geopolitică în care suntem. Apoi, se vorbește din ce în ce mai mult și la noi despre tineri și incluziunea acestora inclusiv la nivel financiar”, precizează Raluca Andreica.
România, adaugă ea, se confruntă însă cu un mediu intens regulator, ceea ce înseamnă costuri foarte mari în ceea ce privește accesarea microfinanțărilor.
„În plus, sectorul ăsta în România nu este recunoscut ca un sector separat, de sine stătător și poate din această recunoaștere a rolului și a ceea ce face microfinanțarea ar deriva și alte înțelegeri ale contextului. Altfel, tot ce înseamnă birocrație trebuie redus. Și, cu toate că avem o relație foarte bună și lucrăm foarte bine cu fondurile de garantare locale, mecanismele sunt totuși mult mai neflexibile față de mecanismul european”, mai spune Raluca Andreica.
În zilele de 20 și 21 iunie 2024 are loc, la București, European Microfinance Network, cel mai important eveniment din domeniul microfinanțării din Europa, reunind lideri ai industriei de profil, oficiali ai autorităților publice, reprezentanți ai sectorului privat, experți și mulți alți stakeholderi, care se întâlnesc pentru a schimba experiențe și idei și pentru a imagina noi moduri de a dezvolta acest sector foarte important.
Participanți din 23 de țări europene și din afara Europei vor participa la conferință, reprezentând instituții de microfinanțare (IMF), investitori în microfinanțare, organizații internaționale, uniuni de credit și cooperative financiare, bănci, mediul academic, organizații de sprijin pentru microfinanțare, precum și alte ONG-uri și rețele.
Lista invitaților care vor vorbi în cadrul ediției 2024 a Conferinței cuprinde și oficiali ai unor instituții precum Comisia Europeană, UNESCO, Fondul European de Investiții, Banca Europeană de Investiții, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei și Banca Națională a României.
Conferința Anuală a EMN servește de asemenea și ca teren de întâlnire și loc de networking pentru stakeholderi, punând astfel bazele unor viitoare parteneriate sau colaborări, precum și ca forum de învățare și dezbatere pentru reprezentanții și beneficiarii organizațiilor de microfinanțare.
Tema principală a evenimentului, „Cultivând viitorul – Sprijin pentru antreprenori prin microfinanțare”, subliniază nevoia unei industrii de profil mai puternice, în care tinerii antreprenori să găsească efectiv sprijinul necesar pentru a-și atinge obiectivele.
Acest eveniment-fanion va aborda mai multe teme actuale majore din domeniul microfinanțării, precum exodul de creiere, antreprenoriatul feminin, agricultura durabilă, precum și viitorul micilor afaceri sociale.
Alte subiecte ce vor fi dezbătute vor fi provocările cu care se confruntă sectorul microfinanțării din România într-o lume marcată de volatilitate, incertitudine, complexitate și ambiguitate, precum și serviciile non-financiare ca instrument de întărire a rezilienței financiare.
