„După pandemie a fost o creștere, pentru că lumea s-a reîntors la birou, dar în ultimii ani s-au livrat mult mai puține spații de birou. A fost o restrângere și în continuare tendința se păstrează. Se livrează spații de birou mai puține, dar de mai bună calitate”, a declarat Horațiu Didea, Managing Partner Workspace Studio, la emisiunea Profit Live, realizată pe Prima News TV de Profit.ro, difuzată de luni până joi, de la ora 11.00.
Această schimbare este determinată de felul în care companiile își organizează munca și de nevoia tot mai mare de a crea un mediu care stimulează colaborarea, socializarea și sentimentul de apartenență. Dacă în urmă cu câțiva ani biroul era un loc strict funcțional, astăzi devine un spațiu construit în jurul relațiilor umane.
„Acum biroul e un spațiu în care, dincolo de activity-based design, se face un relationship-based design. Spațiile de socializare, de lucru în echipă, de mentorat, devin din ce în ce mai importante și asta înseamnă o creștere a calității amenajării interioare. În birourile moderne veți vedea cafeterii care concurează cu cele din lounge-urile de lux sau cu restaurante. O să vedeți spații de coworking și de colaborare extrem de moderne”, a spus Horațiu Didea.
Noile birouri sunt gândite astfel încât să integreze nevoi diferite ale angajaților — de la introverți și extroverți, până la părinți singuri sau persoane care îmbină munca de la distanță cu cea la birou. Designul incluziv, ergonomia mobilierului, calitatea cabinelor acustice și a spațiilor de socializare definesc acum standardul pieței. În același timp, clădirile noi sunt certificate energetic și amplasate în zone cu funcțiuni mixte — parcuri, restaurante, centre comerciale.
În ceea ce privește stocul existent, o parte dintre proprietari au început deja să investească masiv în renovare și modernizare pentru a-și menține competitivitatea.
„Mai mulți proprietari de clădiri investesc foarte mult în renovarea spațiilor, în aducerea lor la un nivel în care să ofere nu numai o calitate bună a instalațiilor interioare și a spațiilor, dar și a surrounding-ului, zone de socializare exterioare. Cei care investesc vor fi în competiție și vor putea cere chirii mai mari. Cei care nu investesc vor dispărea”, a explicat Managing Partnerul Workspace Studio.
Un alt fenomen vizibil este presiunea tot mai mare asupra companiilor de a-și readuce oamenii la birou. Deși munca de acasă a demonstrat o productivitate individuală ridicată, lipsa interacțiunii directe a redus coeziunea echipelor și implicarea față de organizație.
„Munca de acasă putea fi productivă, dar munca și adeziunea la firmă, la obiectivele firmei, pe lângă fraude, mulți oameni fraudau. Munceau de acasă și aveau două joburi sau se uitau la televizor și pretindeau că muncesc. Munca e acum 30% socializare, 20% colaborare directă în echipă, 10% mentorat. Toate aceste tipuri de muncă nu puteau să se întâmple de acasă”, a spus Didea.
Companiile adoptă acum o abordare hibridă, bazată pe flexibilitate, dar cu accent pe revenirea fizică. Firmele oferă libertatea de a adapta programul la nevoile angajaților, însă spațiile de birou sunt reproiectate pentru a deveni mai atractive decât mediul de acasă.
„Amenajarea trebuie să fie mai bună decât acasă, fundamental. Designul trebuie să susțină socializarea, colaborarea și munca concentrată. Tendința e cu o îmbunătățire a calității, dar cu atenție la cheltuieli”, a subliniat el.
În contextul macroeconomic actual, marcat de costuri ridicate și presiune pe bugete, multe companii reduc suprafața totală ocupată, dar investesc într-un spațiu mai mic, premium.
„Sunt companii care își reduc spațiile de lucru și investesc într-un spațiu mai mic, dar care să fie flagship și să ofere angajaților calitate foarte bună. Bugetele de reamenajare pentru chiriașii care își prelungesc contracte sau se mută sunt în creștere”, a spus Horațiu Didea, explicând că și proprietarii suportă acum o parte semnificativă din costurile de modernizare.
Potrivit acestuia, în medie, firmele sunt dispuse să plătească între 500 și 600 de euro pe metru pătrat pentru o amenajare standard, dar multe ajung la 1.000 de euro pentru un nivel superior de calitate. În același timp, companii mari din IT — precum Oracle, Adobe sau Google — investesc constant în îmbunătățirea mediului de lucru.
„Toți titanii IT-ului mondial care sunt prezenți la noi dezvoltă birouri mai mari și fac mișcări în direcția creșterii calității spațiului. Dacă ai prieteni la birou, riscul să-ți părăsești job-ul scade cu 80%”, a subliniat el.
În București, cele mai atractive zone pentru dezvoltări rămân Timpuri Noi, nordul Capitalei și zonele centrale, datorită proximității față de metrou, parcuri și restaurante.
„Toate clădirile care sunt aproape de centru și de toate funcțiunile urbane sunt închiriate 100%”, a explicat Didea.
Din perspectiva designului, trendurile dominante sunt stilul industrial-minimalist și cel scandinav, hygge, bazat pe căldură, lemn și tonuri naturale. Totodată, există o preferință locală pentru culoare și energie. Accentul se mută pe ergonomie: birouri reglabile electric, scaune de top, brațe de monitor și cabine acustice care oferă flexibilitate companiilor cu planuri dinamice.
„Birourile reglabile electric sunt obligatorii în țările nordice. Ele oferă confort și stimulează mișcarea. Poți să muncești o oră, două în picioare, ceea ce stimulează circulația sângelui. Toate proiectele noi au elemente de acest tip”, a spus Horațiu Didea, menționând că investițiile se concentrează și pe soluții mobile, elemente acustice și zone de relaxare care transformă biroul într-un spațiu multifuncțional.
Un alt fenomen vizibil este dezvoltarea internă a cafenelelor și a zonelor de socializare.
„Sunt companii care au cafeterii interne de 2.000 de metri care seamănă cu niște food hall-uri din Occident. Altele aduc baristas și sushi masters. Tendința este să investești într-o cafenea internă, pentru că acolo se creează conexiune și spiritul firmei”, a explicat el.
Tot mai multe organizații stabilesc reguli clare pentru prezența fizică la birou.
„Din ce în ce mai mult, toate firmele au niște guidelines foarte precise: trebuie să fii prezent fizic la birou patru zile pe săptămână, iar o zi o poți lucra de acasă. Cred că încet-încet se va ajunge la acest model. Va fi o presiune pe piața muncii, iar cei care vor sta mai mult la birou vor avea o siguranță mai mare a jobului”, a afirmat Managing Partnerul Workspace Studio.
În ceea ce privește reconversiile, procesul rămâne dificil din cauza costurilor și a blocajelor de autorizare.
„Au fost clădiri care în proiect erau de birouri și au fost reconvertite în rezidențial. Din păcate, costurile sunt foarte mari. Clienții vor alege doar clădirile de bună calitate. Cred că vom vedea în următorii 10 ani clădiri vechi reconvertite, mai ales în zonele centrale, chiar dacă va costa mai mult decât să le construiești de la zero”, a explicat Horațiu Didea.
El estimează că doar clădirile premium vor continua să atragă chiriași și investiții semnificative, în timp ce proiectele vechi și prost amplasate riscă să rămână neocupate sau să fie transformate în alte funcțiuni, precum depozite sau mini-storage.
