„Cel mai simplu mecanism este să-ți scoți extrasele bancare pe ultimele 3 luni de zile și efectiv fiecare linie de consum să o împarți pe una dintre două rubrici: nevoie sau dorință. Din start, într-o perioadă de instabilitate și de perspective gri, renunțăm la dorințe”, a declarat Alexandru Chirilă, CEO Profit Point, la Pastila Financiară din cadrul emisiunii Profit Live, difuzată pe postul Prima News TV de luni până joi de la ora 14.00.
Acesta atrage atenția că multe dintre cheltuielile curente nu sunt esențiale și pot pune presiune inutilă pe buget.
„Se duc zeci, sute de euro lunar pe astfel de infrastructuri (n.red. aplicații de divertisment) care cumva nu sunt necesare pentru supraviețuire, ci mai mult pentru niște amintiri. Dorințele astea, așa cum sunt ele construite astăzi, ne asigură o calitate a vieții și o doză de fericire percepută. E necesară, dar supraviețuirea pe termen lung nu se face alimentând permanent aceste dorințe”, a explicat el.
În lipsa unor măsuri rapide, impactul poate deveni sever, mai ales pentru cei cu credite.
„Dacă BNR-ul crește dobânda de referință, pentru că scapă inflația de sub control, nu din cauza consumului, ci din cauza impactului energiei eu cred că multe familii din România vor suferi”, a avertizat Chirilă.
Pe fondul scăderii veniturilor și al inflației, primele afectate vor fi industriile bazate pe consum discreționar.
„Vedem deja industria Horeca, unde ieșitul la restaurant e o dorință care se rărește. Zona de vacanțe, zona de îmbrăcăminte, zona de electrocasnice. Cu siguranță oamenii vor continua și să iasă în oraș, dar impactul va fi printr-un consum mai limitat, bonuri cu sume mai mici, mai puține produse cumpărate, produse consumate dar de cantitate mai slabă”, a spus acesta.
În același timp, antreprenorii trebuie să-și ajusteze costurile pentru a face față scăderii cererii.
„Pentru antreprenori e un moment bun de analiză asupra costurilor. Cum pot jongla cu costurile fixe și cum pot supraviețui într-o perioadă cu o scădere a consumului mai ales în anumite industrii.
Pe noi ne bucură faptul că în ciuda acestui context vedem o dorință din ce în ce mai mare de educație financiară. Avem creștere an la an în primele trei luni ale anului 2026, 30%, ceea ce este o creștere extraordinară într-o perioadă de recesiune tehnică și o perioadă în care populația își reorganizează bugetul de venituri și cheltuieli.
Nu înseamnă neapărat că românii au devenit mai dornici în a citi, dar românii caută soluții la probleme care au început să fie arzătoare. Există o categorie de români care au bani, au resurse financiare în bănci, în obligațiuni sau în depozite bancare sau chiar în fonduri de investiții din sectorul bancar, în general fonduri de investiții de fixed income, care nu au performat extraordinar în ultimii ani de zile, care văd că veniturile ori scad, ori stagnează și că pe undeva ceva nu funcționează bine și încearcă să caute răspunsuri”, a explicat Chirilă.
Pe zona investițiilor, cele mai mari riscuri vin din reacțiile emoționale și din lipsa diversificării.
„Unul este exit total, de panică, vând tot pentru că vine criza și trebuie să mă salvez. Deci asta este fundamental greșit. Și a doua este să fiu extremist, să mizezi totul pe o carte”, a avertizat el.
Strategia recomandată presupune diversificare și disciplină.
„Evit extremismul acesta sau separ riscul printr-o diversificare în patru teritorii, în trei tipuri de piețe: piață de frontieră, piață emergentă și piață dezvoltată”, a explicat Chirilă.
De asemenea, investitorii ar trebui să țină cont de dinamica sectoarelor economice și de rotația capitalului.
„Permanent mă uit la ce s-a întâmplat ca momentum în ultimele șase luni și din trei în trei luni plasez parte din fonduri pe sectoarele care sunt atractive”, a spus el.
În contextul actual, sectoarele defensive și infrastructura devin mai atractive decât companiile speculative.
„Prefer emitenții care construiesc infrastructura, cei care vând târnăcop și lopeți, nu căutătorii de aur. În momentul de față, Meta e căutător de aur, Amazon e căutător de aur. Practic, ei investesc o grămadă de bani în CAPEX, în ciclul ăsta de 5 ani de zile, în așa fel încât să-și dezvolte propriile centre de date, să fie principali furnizori de infrastructură, pentru când AI-ul va avea o penetrare la nivel global.
Partea provocatoare este că nu știm dacă se va ajunge acolo și atunci eu prefer companii care construiesc infrastructura. Dacă ne uităm la anul ăsta, în ultimele șase luni am avut niște performări extraordinare. Vorbim de Micron, de Sandisk, de Samsung, companii care au infrastructură de memorie.
Deci, piața ce face? Nu se uită doar la lucrurile „shiny”, ca Nvidia. Pare că Nvidia a intrat așa în ultimele șase luni într-o stagnare, pentru că piața nu mai e surprinsă de performanța lor în vânzări. Compania asta a crescut, a accelerat vânzările.
Piața deja s-a obișnuit, dar deja piața este atentă la furnizorii de energie, piața este atentă la cei care construiesc infrastructura și mai nou, piața este atentă la metale, la metalele rare. Ne uităm la cupru, care se așteaptă să fie într-un deficit major în următorii cinci ani, viteza cu care trebuie construită rețelistica este mai mare decât viteza cu care pot fi deschise mine noi pentru exploatarea cuprului.
Capacitatea de producție a cuprului, pe termen scurt, este mai mică decât cererea, pentru că fiecare centru de date necesită o anumită cantitate de cupru. Și atunci există niște teze investiționale, dar eu prefer să fiu în zona de construcție a infrastructurii, nu către „shiny things””, a explicat Chirilă.
În paralel, anumite investiții rămân relativ sigure în perioade de criză.
„Unele dintre cele mai sigure investiții rămân obligațiunile de stat, pentru că statul se va finanța de la oameni care au economisit”, a precizat el.
„Cred că cea mai mare greșeală în bugetul de venituri și cheltuieli e să nu faci nimic”, a subliniat Alexandru Chirilă.
