Negocierile dintre Rusia și China privind gazoductul “Puterea Siberiei 2” au intrat în impas. Moscova consideră că Beijingul are “cereri nerealiste” în privința prețurilor și fluxului de gaze.
Trei persoane familiarizate cu negocierile au transmis pentru Financial Times că negocierile dintre Moscova și Beijing s-au blocat. Poziția dură de negociere a Chinei sugerează că dependența Rusiei de China se adâncește, în contextul sancțiunilor internaționale impuse după invadarea Ucrainei. Eșecul mai subliniază că parteneriatul dintre cele două nu este unul de pe picior de egalitate, potrivit lui Alexander Gabuev, director al Centrului Carnegie Rusia Eurasia din Berlin: “China ar putea avea nevoie de gazul rusesc în cazul în care nu se poate baza pe rutele maritime, care ar fi afectate în cazul unui conflict în jurul Taiwanului sau a Mării Chinei de Sud. Dar pentru ca acest lucru să merite, China are nevoie, într-adevăr de gaz ieftin și de angajamente flexibile”, arată Biziday.
Cele trei persoane au spus că Beijingul a cerut să primească gaze la prețuri apropiate de cele din Rusia, unde livrările sunt subvenționate, dar și că partea chineză a dorit să rezerve doar o fracțiune din capacitatea totală de livrare a gazoductului, care este planificată la 50 de miliarde de metri cubi pe an.
Acordul, scrie publicația britanică, ar fi însemnat un colac de salvare pentru Gazprom, care pentru 2023 a raportat o pierdere de 6,9 miliarde de dolari, cea mai mare din ultimii 25 de ani. Livrările sale către Europa au scăzut de la 230 de miliarde de metri cubi pe an, media ultimului deceniu, la 22 de miliarde, în 2023. Este posibil ca scăderea să fie și mai accentuată, întrucât la final de 2024 expiră o înțelegere prin care compania furnizează gaze naturale către mai multe state din Europa Centrală, prin sistemul de conducte din Ucraina.
Două din persoanele care au făcut dezvăluiri pentru FT au spus că, impasul în negocieri l-a făcut pe Alexei Miller, directorul executiv al Gazprom, să nu se alăture lui Putin la vizita oficială la Beijing de luna trecută. El ar fi jucat un rol crucial în orice negociere serioasă cu China, iar absența sa a fost “simbolică”, a declarat Tatiana Mitrova, cercetător la Centrul pentru Politici Energetice Globale al Universității Columbia.
Cererea Chinei de gaze rusești ar trebui să ajungă la aproape 250 de miliarde de metri cubi pe an, până în 2030, față de 170 de miliarde, cât a fost în 2023, potrivit unui document întocmit de Centrul pentru Politic Energetice Globale. Cererea la nivel de 2030 ar putea fi satisfăcută, în mare parte sau în întregime, în cadrul contractelor deja încheiate. China plătește deja Rusiei mai puțin pentru gazul importat, decât pentru livrările din Myanmar sau Uzbekistan, mai arată raportul.
De altfel, un acord privind finalizarea gazoductului a fost una din cele trei solicitări principale ale lui Putin, în timpul călătoriei de luna trecută, au spus cele trei surse pentru Financial Times. Celelalte două au fost o implicare mai mare a băncilor chineze în Rusia și cererea ca Beijingul să nu trimită o delegație la conferința de pace din Elveția, lucru anunțat deja oficial de guvern.
