Pandemia COVID-19 a avut un impact foarte rapid și drastic asupra sectorului hotelier din România, numeroși hotelieri locali susținând că afacerea lor nu va mai putea supraviețui mai mult de 4 luni din punct de vedere financiar.
Primele cazuri de coronavirus în România au fost anunțate pe 26 februarie 2020, iar Guvernul a introdus starea de urgență începând cu 14 martie, restricționând și toate călătoriile internaționale. Deși așteptările inițiale pentru 2020 erau promițătoare, iar datele din 2019 indicau o creștere de 5% a înnoptărilor față de 2018, situația generată de COVID-19 și restricțiile adoptate în consecință de către Guvern au cauzat o criză fără precedent în industria hotelieră.
Luând în considerare condițiile actuale ale pieței și sprijinul guvernamental limitat, 80% dintre hotelierii participanți la un sondaj realizat de compania de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield, în parteneriat cu Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR) afirmă că afacerea lor nu va putea supraviețui mai mult de 4 luni din punct de vedere financiar. Considerând că sondajul a fost realizat între lunile aprilie și mai, iar cererea nu a revenit încă, pragul de supraviețuire pentru majoritatea hotelurilor va fi atins în luna august.
Sondajul a fost efectuat în perioada 23 aprilie - 24 mai, pe un numar de 132 de respondenți din România, Cehia, Ungaria, Polonia și alte țări europene, 44 de hotelieri români participând la acest sondaj.
Conform sondajului, 64% dintre respondenții din industria hotelieră au resimțit impactul pandemiei instant, din ultima săptămână a lunii februarie, când primul caz de infectare cu COVID-19 în România a fost confirmat. După declararea stării de urgență, în data de 14 martie, numărul hotelierilor afectați a crescut la 98% în a treia săptămână din martie, ajungând la 100% în luna aprilie.
Pe măsură ce cererea din partea turiștilor străini s-a prăbușit, gradul de ocupare al hotelurilor din România a scăzut rapid atingând un procent cu un singur număr, rezultând într-o scădere semnificativă a veniturilor. Decăderea cererii a dus la pierderi în medie de 25,9 euro pe cameră pe zi în aprilie 2020, indicând un declin de 178% față de aceeași perioadă din anul precedent.
Rapoartele au relevat că sectorul hotelier a trecut printr-o perioadă tulburătoare în prima jumătate a anului 2020, înregistrând în această perioadă un grad de ocupare de doar 26% în România, reprezentând o scădere de 66,1% față de prima jumătate a anului 2019.
Ca urmare a măsurilor guvernamentale de a închide temporar frontierele și de a interzice adunările, marea majoritate a hotelurilor din România au fost închise. Potrivit sondajului, 75% din hotelurile din România au fost închise la sfârșitul lunii martie. Cu reducerea restricțiilor, multe hoteluri încep să se redeschidă, dar există încă 2% din hoteluri care intenționează să se deschidă doar anul viitor.
Pentru a face față acestei crize neprevăzute, hotelierii au luat măsuri drastice pentru a-și reduce costurile, inclusiv concedierea personalului. Conform sondajului, aproximativ 29% din forța de muncă este deja concediată. Dat fiind faptul că situația nu s-a îmbunătățit în mod semnificativ, este nevoie de un ajutor urgent pentru a evita un impact mai mare asupra forței de muncă în sectorul hotelier.
Deși hotelierii au pus in aplicare eforturi semnificative pentru a reduce costurile de operare, ei arată că o intervenție guvernamentală este necesară în mod urgent pentru a proteja forța de munca din industria hotelieră.
Similar altor țări din CEE, hotelurile din România au fost nevoite să își schimbe prioritățile, concentrându-se pe reducerea cheltuielilor operaționale și costurilor de promovare și marketing, în paralel cu gestionarea fluxului de anulări ale rezervărilor. Din perspectiva resurselor umane, 80% dintre respondenți au apelat la schema de șomaj tehnic subvenționată de Guvern pentru a contracara efectele crizei Covid-19. În general, hotelierii români au luat măsuri de reducere a efectivului de salariați peste media din CEE, reducând personalul cu 29%, în comparație cu o medie de 24% în CEE. În pofida faptului că granițele Uniunii Europene s-au redeschis de la 1 iunie, ca urmare a rezultatelor din primul semestru din 2020 sunt preconizate reduceri suplimentare de personal de aproximativ 38%.
Respondenții hotelieri români au exprimat cel mai mare nivel de nemulțumire comparativ cu celelalte țări din CEE, 85% dintre aceștia considerând că informațiile comunicate de autorități au fost neclare. Deși gradul de satisfacție față de sprijinul guvernamental este relativ scăzut, s-a înregistrat un nivel mai mare decât în celelalte țări din CEE, cu 15% din hotelieri satisfăcuți, în comparație cu 10% în celelalte țări.
Pe măsură ce hotelurile s-au redeschis și se pregătesc să intre într-o perioadă de revenire, există multă incertitudine cu privire la capacitatea de a beneficia de sprijin din partea Guvernului. Doar 25% dintre hotelieri au o înțelegere clară a modalităților de accesare a sprijinului propus, în timp ce marea majoritate rămâne nemulțumită cu privire la gradul de accesibilitate a măsurilor de sprijin guvernamental.
În timp ce în multe alte țări, guvernele au anunțat deja un ajutor specific pentru turism și sectorul hotelier, de exemplu subvenții financiare directe în Republica Cehă, vouchere de călătorie în Polonia și campanii agresive de promovare a turismului intern în Germania, în România, hotelierii au primit un ajutor limitat.
În săptămânile cuprinse între 24 aprilie și 25 mai, 75% dintre hotelierii respondenți au declarat că sunt pregătiți sau extrem de pregătiți pentru redeschiderea proprietăților, 87% fiind încrezători ca pot asigura siguranța clienților și a angajaților. Pe măsură ce hotelurile s-au redeschis și altele continuă să se pregătească pentru redeschidere, hotelierii afirmă că asigurarea securității sanitare pentru oaspeți și angajați reprezintă principala prioritate a lor. În condițiile în care Covid-19 provoacă un grad semnificativ de îngrijorare în rândul turiștilor și a personalului din hoteluri, marea majoritate a respondenților au indicat că sunt în favoarea obținerii unei noi certificări de sănătate și securitate (Health & Safety).
Odată cu relaxarea restricțiilor de călătorie, mai multe hoteluri (în special branduri internaționale și locale) doresc să redeschidă, în ciuda lipsei de sprijin din partea autorităților. În timp ce cererea foarte scăzută rămâne cea mai mare preocupare a hotelierilor, aceștia se vor confrunta, de asemenea, și cu provocări cauzate de creșterea ofertei pe piață, considerând că unele branduri notabile se vor deschide pe parcursul sezonului estival 2020.
În comparație cu alte piețe hoteliere din CEE, hotelurile românești sunt mai puțin dependente de cererea internațională, aproape 80% din sosiri fiind interne. În timp ce acest factor va ajuta cu siguranță la procesul de redresare al pieței, recuperarea lentă anticipată a turiștilor care călătoresc în interes de afaceri rămâne o preocupare, considerând că acest segment este un factor important pentru gradul de ocupare al hotelurilor din România. Pe lângă acestea, companiile multinaționale sunt interesate de mutarea unor operațiuni în România, un factor care va determina o creștere importantă a cererii din sectorul de business.
În plus, deși este probabil să aibă un impact principal asupra hotelurilor din București, Campionatul European de Fotbal planificat pentru anul viitor ar putea stimula un impact pozitiv asupra performanțelor hoteliere și să marcheze procesul de recuperare printr-o creștere sănătoasă a gradului de ocupare și a ADR-ului.
Perspectiva pe termen lung pentru sectorul hotelier românesc rămâne pozitivă, susținută de creșterea sănătoasă a turismului din ultimii ani, precum și de atractivitatea continuă a țării pentru întreprinderile internaționale ce stimulează cererea business. Cu toate acestea, potrivit Oxford Economics, numărul de nopți în spațiile de cazare plătite în București este așteptat să atingă nivelul de dinainte de criză doar între 2023 și 2024, iar mai apoi este prevăzută o creștere sănătoasă în anii următori.
