Ultimul proiect de Lege a Turismului, adoptat de Senat în luna septembrie și aflat în Biroul Permanent al Camerei Deputaților, este deficitar pentru industrie, conține numeroase inadvertențe și necorelări ale textului și lasă turiștii neprotejați în cazul în care agențiile au probleme, a anunțat luni Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT).
În prezent, proiectul este trimis pentru raport la Comisiile pentru industrii și servicii, buget, finanțe și bănci, administrație publică și administrarea teritoriului, respectiv Comisia juridică, de disciplină și imunități din Camera Deputațiilor, care este, în acest caz, camera decizională.
”De la momentul postării în dezbatere publică a proiectului de lege au fost nenumărate întâlniri între reprezentanții ANAT și comisia de la Senat. Ca urmare a acestor întâlniri și pentru o reglementare cât mai bună a activității agențiilor de turism, ANAT a transmis Senatului mai multe amendamente care ar fi trebuit preluate conform discuțiilor bilaterale avute. Observăm acum că propunerile la Legea Turismului au fost ignorate, proiectul initial de lege rămânând neschimbat”, a declarat Aurelian Marin, președinte ANAT.
Lucia Morariu, prim-vicepreședintele asociației, a spus pentru Profit.ro că proiectul a fost inițiat anul trecut de către un senator și înaintat Comisiei de industrii și servicii din Senat, iar reprezentanții ANAT a fost invitați la consultări în vara acestui an. Proiectul ar urma să reglementeze activitatea de turism din România însă, potrivit ANAT, nu aduce nimic nou, dar are foarte multe omisiuni. În plus, nu are nicio legătură cu legislația europeană în domeniu.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
De exemplu, noul proiect de lege continuă să aibă definite două categorii de agenții de turism, cu licențe diferite, agenții turoperatoare și detailiste. Prima categorie poate construi pachete proprii pe care să le vândă direct sau indirect, iar a doua poate doar revinde pachetele turoperatorilor.
”În practică, nu mai există agenție de turism care să nu-și realizeze și să-și vândă propriul pachet. Prin urmare, nu le putem numi detailiste. ANAT a propus o singură categorie de agenții de turism, cu aceeași licență definită agenție de turism turoperatoare - operator economic care organizează și comercializează servicii de călătorie, inclusiv pachete de servicii, și/sau facilitează achiziționarea de servicii de călătorie care fac parte dintr-o formulă de călătorie asistată. Față de situația actuală, în care societățile de asigurări evită încheierea polițelor de asigurare contra riscului de insolvență și faliment, obligatorii pentru obținerea licenței de agenție de turism, ANAT a considerat necesară introducerea prin lege a posibilității de a acoperi acest risc și prin alte intrumente de răspundere, precum scrisoarea de garanție bancară sau alte documente financiare reglementate și aprobate de Autoritatea în Turism”, spune Lucia Morariu.
Un alt exemplu care contravine prevederilor Constituției (art. 45) privind libertățile economice și prevederilor Codului Civil este art. 50 al proiectului de lege prin care agenția turoperatoare și cea detailistă trebuie să încheie obligatoriu un contract de mandate, iar pe pachetul turistic este necesar să apară denumirea turoperatorului.
Exemplele menționate mai sus sunt doar câteva din multitudinea de articole de lege ce conțin inadvertențe. Mai mult, noul proiect îl lasă pe turist lipsit de protecție în caz de rea intenției a agenției de turism sau a ignoranței organelor de control.
Art. 46, alin. 4 prevede că neanunțarea sau neridicarea licenței va duce la refuzul asiguratorului agenției de a despăgubi pachetele turistice vândute în această perioadă, până la ieșirea hotărârii judecătorești de intrare în insolvență. Același articol, însă paragraful 3, menționează faptul că este obligația agenției să anunțe ministerul de depunerea unei cereri de insolvență deschisă inclusiv de un creditor. Aceste articole pun într-o situație ingrată turiștii lipsindu-i în totalitate de protecție.
Proiectul este al doilea de acest tip, după ce un alt proiect similar, inițiat în anii 2009-2010, a zăcut ani în șir prin sertare și a făcut obiectul unor dezbateri interminabile, fiind, în cele din urmă, abandonat.
