Mulți români cunosc cel mult numele vecinilor lor și, eventual, numele animalelor lor de companie, dar restul interacțiunilor sunt evitate. Asta deși efortul de a-ți cunoaște vecinii poate ajuta la construirea unui sentiment de comunitate și sociabilitate. Circa 65% dintre români declară că nu-și cunosc vecinii deloc sau că îi cunosc în mică măsură.
Doar o mică parte dintre oameni își cunosc vecinii bine (27%) sau foarte bine (8%), conform unui studiu realizat de ONG-ul ÎntreVecini, cu scopul de a înțelege percepțiile și comportamentele celor care locuiesc în comunitățile de la bloc, arată Hotnews.ro.
„În copilăria mea, vecinul era o instituție resursă la care puteai apela atunci când e nevoie: cereai cu împrumut o cană de zahăr sau 100 de lei până la salariu și culmea le și primeai. În plus, relațiile de încredere erau destul de puternice, nu degeaba atunci când plecai de-acasă le lăsai chiar și un set de chei de la casă. În ultimii 30 de ani, lucrurile s-au schimbat și acum, cu greu ne știm (din vedere) vecinii. Despre încredere, e chiar și mai greu de vorbit. E de vină societatea? E de vină internetul? Este rezultatul individualismului care ne este servit de cele mai multe ori ca rețeta succesului? E normalitatea globalizării și rezultatul unui proces natural de reajustare a relațiilor într-un nou context socio-economic? E ceea ce ne dorim să dăm mai departe ca mod de socializare? Cred că toate câte un pic, și multe altele. Mă bucur că cei de la ÎntreVecini vor să dezbatem aceste întrebări și să vedem ce și cum alegem să facem ÎMPREUNĂ. Pentru că relațiile dintre noi, și calitatea acestora, generează comportamentele care definesc o societate. Iar noi ne dorim ca România să fie o societate solidară, empatică și degrabă vărsătoare de iubire”, a declarat Gelu Duminică, Sociolog și Director executiv Agenția „Împreună”.
Întrebați ce motive i-ar determina să se cunoască mai bine unii cu alții, 68% dintre respondenți au menționat pe primul loc soluționarea unor probleme comune, pe locul doi dorința de a construi o comunitate mai strânsă (32%) și proiectele comune în cartier (32%), urmate fiind de ocaziile de socializare organizate în cartier (26%) și de interesul comun pentru activități sau hobby-uri (21%).
Când vine vorba despre frecvența cu care românii au participat la evenimente sociale împreună cu vecinii lor de la bloc, sondajul arată că 59% dintre respondenți nu au participat niciodată sau au participat foarte rar.
Respondenții declară că și-ar dori ca în blocul în care locuiesc să existe activități comunitare precum: activități comune pentru copii (31%), grătar comunitar (28%), seri de jocuri de societate (22%), seri de film în aer liber (21%), evenimente sportive (16%), concursuri sau competiții între vecini (14%) ori ateliere și cursuri (14%).
„Faptul că românii care locuiesc la bloc nu se prea cunosc cu vecinii lor nu ne ia prin surprindere, ci este chiar o realitate pe care ne dorim să o schimbăm”, a declarat Sabina Mihăilescu, Manager General ONG ÎntreVecini.
ÎntreVecini este un ONG care își propune să regenereze spiritul comunitar la bloc și să transforme comunitățile urbane din România în huburi sustenabile. ONG-ul se dedică formării de comunități reziliente, prietenoase cu mediul și bazate pe solidaritatea vecinilor, oferind celor înscriși în program și declarați câștigători oportunitatea de a-și echipa blocurile în care locuiesc cu panouri fotovoltaice, în mod gratuit, devenind astfel prosumatori.
Cum se înțeleg vecinii de la bloc și ce probleme întâmpină, în funcție de generația lor
Conform sondajului, respondenții din generația Z prezintă o reticență crescută în relația cu vecinii. Astfel, persoanele de până în 27 de ani au mai degrabă o relație destul de formală cu vecinii (34%) și se declară chiar distante, neavând o relație apropiată cu aceștia (20%).
De asemenea, preferă într-un procent semnificativ mai mare față de totalul eșantionului să păstreze distanța (41%) și nu sunt deschise să-și cunoască vecinii (20%). Într-un procent de asemenea ridicat se conturează și reticența generației Y (28-43 de ani) de a-și cunoaște vecinii. La polul opus, cei din generația X, care au între 44 și 59 de ani (38%) și cei din generația Baby Boomers, între 60 și 78 de ani (39%) se declară destul de apropiați de vecinii lor și chiar sunt deschiși și încurajează interacțiunea (48%).
Pe de altă parte, când vine vorba despre motivele care ar putea să-i împiedice în cunoașterea vecinilor, respondenții au ales pe primul loc programul aglomerat (48%), urmat de dorința de a nu le fi invadat spațiul personal (33%), dar și de lipsa interesului pentru interacțiune socială (25%) și de lipsa oportunităților în comunitatea din care fac parte (21%).
Analizând răspunsurile per generații, se observă că majoritatea celor care au între 44 și 59 de ani (generația X) au afirmat că au programul aglomerat. În același timp, invadarea spațiului personal a fost varianta aleasă în principal de cei cu vârste cuprinse între 28 și 43 de ani (generația Y). De asemenea, rezultatele arată un interes scăzut pentru interacțiune socială preponderent în cazul persoanelor din generațiile X (44-59 ani) și Y (28-43 ani). Nu în ultimul rând, majoritatea celor care au considerat că lipsa oportunităților din comunitate i-ar împiedica să-și cunoască vecinii sunt persoane din generația Z (până în 27 de ani).
O treime dintre cei care stau la bloc spun că au avut probleme semnificative cu vecinii
Din perspectiva problemelor întâmpinate între vecini, 50% dintre românii care locuiesc la bloc declară că nu au avut probleme semnificative cu vecinii, 32% au avut, însă au reușit să le rezolve în mod amiabil, 16% au avut probleme și încă nu au fost soluționate, iar alți 3% preferă să nu discute despre acest aspect. Întrebați care sunt principalele probleme pe care le întâmpină în relația cu vecinii lor, părerile sunt împărțite. Respondenții studiului consideră fie că vecinii lor nu sunt comunicativi (33%), fie că sunt gălăgioși (29%), prea curioși (28%) sau agresivi verbal (14%).
Cât de dornici sunt românii să se implice în rezolvarea problemelor din comunitățile lor
Când vine vorba despre implicarea în rezolvarea problemelor comunității, majoritatea respondenților (52%) se arată oarecum deschiși să se implice, însă în funcție de situație. 29% afirmă că s-ar implica cu siguranță, 12% recunosc că nu s-ar implica, dar ar fi dispuși să susțină inițiativele altora, iar 6% confirmă că deocamdată nu s-ar implica.
Locurile de parcare (51%), dezvoltarea spațiilor verzi și a parcurilor (42%), gestionarea deșeurilor și protejarea mediului înconjurător (41%), lipsa măsurilor pentru contracararea infracționalității (38%) și îmbunătățirea infrastructurii (31%) se află pe primele cinci locuri în topul problemelor sau nevoilor pe care românii care locuiesc la bloc le consideră cele mai importante în comunitățile din care fac parte.
Din perspectiva implicării în rezolvarea problemelor din comunități, românii par foarte receptivi. Cea mai mare parte dintre ei au afirmat că s-ar implica mult sau foarte mult în rezolvarea unor acțiuni precum: promovarea diversității și incluziunii (86%), gestionarea deșeurilor și protejarea mediului înconjurător (83%), promovarea serviciilor sociale și educația de calitate (79%), dezvoltarea activităților culturale și recreative (74%), pe lângă multe alte topicuri legate de transport, spații verzi, parcări ș.a.m.d.
