Proiectul de ansamblu rezidențial pe care Cosmin Olăroiu, antrenorul echipei de fotbal chineze Jiangsu Suning, vrea să-l dezvolte pe terenul fostei fabrici Izolatorul din sectorul 2 al Capitalei, pe care a cumpărat-o în urmă cu 2 ani alături de o parteneră de afaceri, a avansat până în pragul obținerii aprobării PUZ, însă unii dintre bucureștenii care locuiesc în apropiere și care s-au organizat în cadrul "Grupului civic Electronicii" susțin că proiectul, care vizează construirea de blocuri cu până la 10 etaje, va crea disconfort și va bloca traficul rutier, într-o zonă dominată de case cu cel mult un etaj și deja sufocată de mașini.
Planul elaborat de arhitecții angajați de Olăroiu prevede construirea a 7 blocuri de locuințe, respectiv 4 blocuri-turn cu 10 etaje și 3 blocuri cu 8 etaje, cu înălțimi maxime de 36 de metri, unele cu parter comercial, pe un teren de aproape 1,8 hectare delimitat de Șoseaua Electronicii, strada Ghinea Brătășanu, strada Ipsilanti Voievod și strada Litovoi Voievod.
"Grupul civic Electronicii ar dori să-și exprime dezacordul în legătură cu dezvoltarea proiectului din Șoseaua Electronicii nr. 9-11. Proiectul are un regim de înălțime nepotrivit pentru o zonă cu locuințe unifamiliale preponderent parter sau P+1. (...) Pentru o suprafață construită desfășurată de peste 53.000 mp vor trebui asigurate peste 600 de locuri de parcare, un număr împovărător pentru arterele care vor alimenta acest proiect. Șoseaua Electronicii și Strada Litovoi Voievod (...) sunt două dintre cele mai importante legături dintre cartierele Pantelimon și Baicului cu șoseaua Colentina și cartierele Colentina și Tei. În timpul orelor de vârf, pe aceste străzi traficul se desfășoară îngreunat, coloana de autovehicule măsurând chiar și peste 500 de metri (...). Un astfel de proiect ar putea să creeze un precedent periculos, mirajul unor mari proiecte nefondate care ar putea altera ireversibil zona din punct de vedere al calității locuirii, care constituie un patrimoniu pentru cei care locuiesc aici", se arată într-o sesizare a grupului civic Electronicii adresată în prima parte a anului Primăriei Municipiului București.
Autorii sesizării mai reproșează proiectului că va obtura iluminarea naturală a unui număr mare de locuințe din zonă și va înrăutăți calitatea aerului.
În toamnă, grupul a trimis o nouă sesizare Comisiei de Avizare a proiectului, reiterându-și opoziția față de forma actuală a acestuia și propunând, printre altele, reducerea înălțimii blocurilor la cel mult 4 etaje plus al cincilea retras, reducerea numărului de locuri de parcare la jumătate, de la 600 la 300, impunerea construirii a câte 2 subsoluri pentru parcări în loc de unul, reducerea procentului de ocupare a terenului de la 50% la 20% și a coeficientului de utilizare a acestuia de la 3,2 mp la 1,4 mp, precum și impunerea amenajării de spații verzi în suprafață de cel puțin 30% din suprafața totală a parcelei.
În răspunsul său oficial la sesizări, care poate fi citit integral la finalul acestui articol, proiectantul a susținut că reproșurile locuitorilor din zonă sunt neîntemeiate și că problemele de transport și circulație vor fi rezolvate prin trecerea în domeniul public a unei fâșii late de 4,50 metri de-a lungul Șoselei Electronicii, pentru realizarea unui profil stradal de 24 metri între viitoarele aliniamente, precum și prin dezvoltarea unei noi artere de circulație pe direcția nord-sud, în continuarea străzii Spătarul Mihai, pentru a facilita legătura cu străzile adiacente ansamblului rezidențial și pentru a se permite preluarea surplusului de trafic.
"Considerăm că apariția în zonă a structurii complexe funcționale propuse prin planul urbanistic zonal va aduce un plus calității locuirii, inclusiv prin apariția în zonă a comerțului de suprafață, precum și a zonei de servicii asociate locuirii la un standard ridicat și care vor fi publice, nu limitate la folosința locuitorilor ansamblului. Actuala vecinătate, cea a unei incinte industriale dezafectate, este cu siguranță mult mai puțin ofertantă din punct de vedere al calității vieții locuitorilor zonei", argumentează firma de proiectare. Proiectul de PUZ așteaptă acum aprobarea Consiliului General al Municipiului București (CGMB).
Cosmin Olăroiu și o parteneră de afaceri a acestuia, Roxana Tănase, controlează din toamna anului 2016, cu câte 50% din acțiuni fiecare, firma Izolatorul SA, care opera fabrica omonimă de produse de izolare și etanșare din București, după cum Profit.ro a relatat aici. Firma a obținut în aceeași perioadă primele certificate de urbanism pentru demolarea clădirilor fabricii și pentru proiectul construirii unui ansamblu rezidențial pe terenul acesteia. Înainte de a fi preluată de cei doi, Izolatorul SA era încă deținută de foști salariați și șefi. Astfel, la AGA din 14 septembrie 2016 au fost prezenți 56 de acționari, care controlau cumulat în acel moment aproape 87% din capital.
Olăroiu a preluat integral, în iunie 2018, și firma de construcții Steda Residence, de la omul de afaceri Stelian Gheorghe, care tot în iunie, ulterior însă hotărârii AGA prin care s-a aprobat tranzacția, a fost condamnat de ÎCCJ la 6 ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu, decizia nefiind definitivă. El a fost condamnat alături de Dorin Cocoș și de foștii șefi ANRP Crinuța Dumitrean și Sergiu Diacomatu, într-un dosar în care fosta conducătoare a DIICOT, Alina Bica, a fost achitată și în care acuzația principală a fost de abuz în serviciu, prin aprobarea despăgubirii lui Stelian Gheorghe cu 89 de milioane de euro, pentru un teren din București supraevaluat, potrivit procurorilor, cu 62 de milioane de euro. Steda Residence a avut pierderi de 2,6 milioane lei, rulaj de 4,2 milioane lei și 50 de angajați în 2017.
Izolatorul este fosta Întreprindere de Materiale Izolatoare București din perioada comunistă, transformată de Guvernul Petre Roman în societate comercială pe acțiuni, în 1990. Este, de altfel, una dintre primele companii înregistrate oficial după Revoluție, având un cod unic de înregistrare format doar din trei cifre.
Fabrica a fost privatizată în a doua jumătate a anilor ’90 prin metoda MEBO, acțiunile fiind preluate de salariați și de managementul societății. Compania producea garnituri de etanșare, covoare și folii PVC, copertine, prelate auto, produse din plută, produse din poliester armat cu fibră de sticlă și cofraje din carton căptușit cu folie de aluminiu.
Deși este o companie mică, Izolatorul SA a consemnat doar anul trecut prima pierdere din ultimii cel puțin 10 ani, cu un rezultat negativ de peste 1,6 milioane lei, în condițiile înjumătățirii cifrei de afaceri, față de 2016, la 450.000 lei.
