Închiderea magazinelor neesențiale din centrele comerciale, ca parte a măsurilor implementate în starea de urgență, a condus la scăderea bruscă a vânzărilor, în special pentru retailerii care nu au avut servicii de vânzare online bine dezvoltate.
Pe 23 aprilie s-a împlinit o lună de când magazinele din marile centre comerciale de tip mall care vând altceva în afară de produse alimentare, electronice și electrocasnice, medicamente și servicii de curățătorie au fost închise temporar prin Ordonanță militară.
Magazinele rămase deschise ocupă aproximativ 20% dintr-un centru comercial de dimensiuni mici și medii, respectiv 25-30% din suprafața totală a unui centru comercial de mari dimensiuni, categorie în care intră proiectele cu peste 50.000 de metri pătrați, potrivit datelor companiei de consultanță imobiliară CBRE România.
„Cele mai mari pierderi le-au suferit retailerii care nu au fost pregătiți pentru vânzări și livrări online, atât food, cât și non-food. La începutul perioadei de izolare impusă, cele mai mari creșteri au fost înregistrate de magazinele alimentare, pet-shopurile și magazinele de electronice. La polul opus, magazinele de fashion au înregistrat cele mai mari pierderi, pe de o parte pentru că apetitul consumatorilor de a-și schimba sau reînnoi garderoba a fost scăzut, iar pe de altă parte pentru că legătura cu magazinele fizice este puternică și în lipsa acesteia, nici vânzările online nu funcționează. În zona de mijloc sunt magazinele de health & beauty, cărți și jucării care au suferit pierderi mai mici, însă nu putem spune că vânzările online au compensat pierderile din magazinele fizice”, a declarat, pentru Profit.ro, Carmen Ravon, Head of Advisory & Transaction, Retail, CBRE România.
Supermarketurile și hipermarketurile sunt privilegiate în această perioadă pentru că suplinesc cererea consumatorilor nu doar pe zona alimentară, dar și pe segmentul nealimentar, care cuprinde o gamă de produse în general restrânsă, dar care acoperă nevoile de bază, la prețuri mici, sub medie, potrivite modelului de cerere actual, mai arată datele brokerului imobiliar.
„Ce este interesant de remarcat este faptul că acei retaileri care aveau deja o prezență puternică online, cu o platformă de vânzări, marketing și livrare echipată pentru acest model, precum și o strategie online clar definită s-au descurcat mult mai bine față de retailerii pentru care prezența online era secundară după magazinele fizice. În continuare, multe businessuri de retail se vor reinventa, mallurile își vor schimba felul în care au funcționat până acum, așa cum noi toți vom fi forțați să acționăm și să lucrăm într-un mod diferit de acum înainte”, a concluzionat Carmen Ravon.
Proprietarii mallurilor din România pierd peste 48 de milioane de euro într-o singură lună de inactivitate, arată un calcul realizat de Profit.ro pe baza ultimelor rapoarte financiare anuale.
Cele 65 de malluri funcționale la nivel național au încasat de la magazinele pe care le găzduiesc peste 570 milioane euro în 2018, ultimul an de raportare financiară disponibil. Un calcul simplu arată că într-o lună de inactivitate, proprietarii pierd peste 48 milioane de euro.
Lista unităților comerciale rămase deschise este nesemnificativă în calculul privind încasările din chirii pe care un proprietar de mall și-l realizează. Baza veniturilor unui centru comercial stă în marile ancore de modă, precum Zara sau H&M.
IMM-urile care și-au întrerupt activitatea și dețin un certificat de situație de urgență beneficiază de amânarea la plată a chiriei și a utilităților, însă numărul lor în rândul chiriașilor importanți ai unui mall este redus.
Cele mai mari pierderi apar în dreptul celor mai performante malluri. Astfel, o lună de pauză pentru Zona Comercială Băneasa, care cuprinde mallul Băneasa Shopping City, înseamnă o pierdere de peste 4,4 milioane de euro, conform calculelor Profit.ro. În cazul AFI Cotroceni, pierderea se ridică la 3,3 milioane de euro, iar Mega Mall generează o pierdere de 2,3 milioane de euro într-o lună de inactivitate.
