TikTok va încerca să convingă o instanță federală că legea care le cere proprietarilor chinezi să vândă aplicația sau să se confrunte cu o interdicție în Statele Unite este neconstituțională, transmite agenția AFP.
De când legea a fost adoptată de Congresul SUA în aprilie, soarta TikTok în această țară a devenit o problemă majoră în dezbaterea politică, scrie G4Media.ro.
Candidatul republican la președinție Donald Trump se opune oricărei interdicții a platformei extrem de populare, el însuși încercând să o interzică în 2020, la finalul mandatului său.
Pe de altă parte, președintele Joe Biden a semnat o lege care acordă timp TikTok până în ianuarie pentru a nu mai fi deținută de o companie chineză. Vicepreședintele său Kamala Harris este candidatul democrat la Casa Albă.
ByteDance, societatea mamă a TikTok, a declarat că nu intenționează să se despartă de prețioasa sa aplicație. Acțiunea în justiție este, prin urmare, singura opțiune pentru supraviețuirea sa în Statele Unite.
O interdicție ar provoca probabil o reacție puternică din partea Beijingului și ar tensiona și mai mult relațiile dintre Statele Unite și China.
Trei judecători de la Curtea de Apel pentru Districtul Columbia urmează să audieze luni TikTok, ByteDance și un grup de utilizatori. În esență, aceștia vor susține că legea încalcă dreptul la libertatea de exprimare garantat de Constituția SUA.
Judecătorii se vor pronunța asupra cazului în următoarele săptămâni sau luni. Dar, indiferent de decizia lor, este probabil ca aceasta să ajungă în fața Curții Supreme a SUA.
“Carapace goală”
TikTok susține că „Constituția este de partea noastră”, adăugând că legea ar reduce la tăcere vocile a 170 de milioane de americani.
„Nu există nicio îndoială că legea va închide TikTok până la 19 ianuarie 2025”, se arată în recursul companiei, «reducându-i la tăcere pe cei care folosesc platforma pentru a comunica în moduri care nu pot fi replicate în altă parte».
TikTok a susținut, de asemenea, că, chiar dacă cesiunea ar fi posibilă, aplicația „ar fi în continuare redusă la o cochilie goală, lipsită de tehnologia inovatoare care adaptează conținutul la fiecare utilizator”.
Guvernul american susține că legea tratează probleme de securitate națională, nu de libertate de exprimare, și că ByteDance nu se poate prevala de drepturi protejate de Constituție.
„Având în vedere raza de acțiune vastă a TikTok în Statele Unite, capacitatea Chinei de a utiliza funcționalitatea TikTok pentru a-și atinge obiectivul general de subminare a intereselor americane constituie o amenințare la adresa securității naționale de o profunzime și o amploare imense”, a scris Departamentul de Justiție al SUA.
SUA consideră că ByteDance poate îndeplini și îndeplinește cererile guvernului chinez privind datele utilizatorilor americani. De asemenea, autoritățile susțin că grupul cedează presiunilor de a cenzura sau promova anumite conținuturi pe platformă.
TikTok neagă aceste acuzații.
Spre Curtea Supremă
Ordinele executive din 2020 ale fostului președinte Donald Trump de interzicere a TikTok au fost blocate de un judecător federal, care a invocat motive probabil exagerate și o potențială încălcare a dreptului la libertatea de exprimare.
De atunci, miliardarul republican, care a fost foarte supărat pe Meta (Facebook, Instagram) și pe celelalte mari platforme care l-au interzis temporar pentru incitare la violență după asaltul asupra Capitoliului în 2021, s-a răzgândit.
„Pentru oricine care vrea să salveze TikTok în America, votați pentru Trump”, a spus el într-un videoclip publicat săptămâna trecută.
Candidatul democrat Kamala Harris are o prezență pe TikTok și a adoptat social media ca mijloc de comunicare cu tinerii alegători.
Noua lege semnată de Joe Biden a fost concepută pentru a depăși obstacolele juridice, însă unii experți consideră că va fi dificil pentru Curtea Supremă a SUA să considere că preocupările de securitate națională sunt mai importante decât protecția libertății de exprimare.
O mare parte din cazul guvernului este secret, ceea ce „complică eforturile de evaluare a acestuia”, a declarat Carl Tobias, profesor de drept la Universitatea din Richmond.
„Cu toate acestea, Curtea Supremă a SUA a fost, în general, foarte prudentă în ceea ce privește acceptarea argumentelor privind securitatea națională atunci când reglementarea (în cauză) restrânge dreptul la liberă exprimare, în special în ceea ce privește internetul”, a adăugat el.
