O persoană care are mai multe anunțuri pe platformele de vânzare online nu are automat calitatea de ”comerciant”. O astfel de activitate poate fi considerată o ”practică comercială” doar dacă persoana postează anunțurile pentru a susține activitatea sa comercială, industrială, artizanală sau liberală, a decis recent Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Profit.ro a relatat că Fiscul monitorizează deja magazinele online cu prețuri reduse, vânzătorii de pe platformele olx.ro și ocazii.ro care tranzacționează volume mari.
Decizia Curții de Justiție a UE a pornit de la cazul unui consumator bulgar care a cumpărat un ceas second-hand pe o platformă de vânzare online.
După ce a constatat că ceasul nu prezenta proprietăţile indicate în anunţul de vânzare, consumatorul a comunicat vânzătorului voinţa sa de a rezilia contractul. Vânzătorul a refuzat să preia bunul în schimbul unei rambursări, iar, ca urmare, consumatorul a depus o plângere la Comisia bulgară pentru protecţia consumatorilor.
După ce a consultat platforma online, autoritatea bulgară a constatat că vânzătorul mai avea opt anunțuri de vânzare privind produse diverse, a decis că acesta a săvârșit o contravenție și i-a aplicat mai multe amenzi administrative în temeiul unei legi naţionale privind protecţia consumatorilor. Astfel, vânzătorul ar fi omis să indice în fiecare dintre anunțurile menționate numele, adresa poștală și adresa electronică ale comerciantului, prețul total al produsului pus în vânzare, cu toate taxele incluse, condițiile de plată, de livrare și de executare, dreptul consumatorului de a se retrage din contractul de vânzare la distanță, condițiile, termenul și modurile de exercitare a acestui drept, precum și informarea cu privire la existența unei garanții legale a conformității produselor vândute.
Vânzătorul a introdus o acţiune împotriva acestei decizii în faţa instanţelor bulgare pentru motivul că nu avea calitatea de „comerciant” şi că dispoziţiile legii bulgare nu erau, aşadar,aplicabile. În acest context, instanța bulgară a solicitat Curţii de Justiţie a UE să stabilească dacă o persoană fizică care publică pe un site internet un număr destul de ridicat de anunţuri de vânzare a unor bunuri de o valoare importantă poate fi calificată drept ”comerciant” în sensul Directivei privind practicile comerciale neloiale.
Prin hotărârea pronunţată, CJUE arată mai întâi că, pentru a fi calificată drept ”comerciant”, în sensul directivei europene, este necesar ca persoana în cauză să acţioneze în ”scopuri care se încadrează în activitatea sa comercială, industrială, artizanală sau liberală” ori în numele sau în beneficiul unui comerciant.
În această privinţă, Curtea constată că revine instanţelor naţionale sarcina de a aprecia, de la caz la caz, pe baza tuturor elementelor de fapt de care dispune, dacă o persoană fizică a acționat în scopuri care se încadrează în activitatea sa comercială, industrială, artizanală sau liberală.
Instanțele competenete trebuie să verifice printre altele dacă vânzarea a fost realizată în mod organizat, dacă aceasta are un caracter de regularitate sau un scop lucrativ, dacă oferta este concentrată asupra unui număr restrâns de produse, şi de a examina statutul juridic şi competenţele tehnice ale vânzătorului.
În plus, pentru a considera că activitatea în cauză constituie o ”practică comercială, instanţa naţională trebuie să verifice dacă această activitate, pe de o parte, provine de la un ”comerciant”, și, pe de altă parte, constituie o acțiune, o omisiune, un comportament, un demers sau o comunicare comercială ”în directă legătură cu promovarea, vânzarea sau furnizarea produselor lor către consumatori”.
În cele din urmă, Curtea de Justiție a UE concluzionează că o persoană fizică ce publică pe un site internet, în mod concomitent, un anumit număr de anunțuri pentru vânzarea unor bunuri noi și second-hand nu poate fi calificată drept „comerciant”, iar o astfel de activitate nu constituie o „practică comercială” decât dacă această persoană acționează în scopuri care se încadrează în activitatea sa comercială, industrială, artizanală sau liberală.
Din acest motiv, inspectorii au cerut date de la platformele online de vânzări directe pentru a monitoriza volumul de vânzări ale unor utilizatori, precum și de la marile firme de curierat ale căror servicii sunt folosite de comercianții online. Măsurile fac parte dintr-un proiect care vizează nedeclararea sau declarea parțială a veniturilor obținute de comercianții online, derulat de Direcția Generală de Antifraudă Fiscală (DGAF).
Totodată, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și-a propus să oblige procesatorii de plăți să îi trimită date privind tranzacțiile persoanelor fizice și ale firmelor, pentru a depista vânzătorii online care evită taxele.
