Guvernatorul Mugur Isărescu spune că Banca Națională a României a intrat în faza finală cu conceperea noilor măsuri macroprudențiale care urmăresc limitarea gradului maxim de îndatorare la creditele acordate populației și că acestea vor fi anunțate într-un timp nu foarte îndepărtat.
Profit.ro a publicat, în luna iunie, un document intern al BNR privind un proiect de ordin pentru modificarea Regulamentului 17/2012 care propunea limite drastice privind gradul maxim de îndatorare – care ar fi astfel reintroduse după aderarea la UE – de până la 45% pentru creditele ipotecare cu dobândă variabilă în lei și de 30% pentru cele de consum.
Banca centrală ar putea impune până la finele anului limitarea gradului de îndatorare prin regulament, o măsură care nu a mai fost luată pe piața bancară din România după 2007. Efectul unei astfel de măsuri este că debitorii s-ar putea califica la împrumuturi mai mici decât în prezent, astfel încât ratele lunare să nu depășească un anumit nivel maxim decis de banca centrală.
„Suntem în faza finală, vor fi anunțate într-un timp nu prea îndepărtat. Am discutat și cu industria, am discutat și cu alți factori de decizie din România”, a declarat Isărescu, într-un briefing de presă.
Guvernatorul subliniază că BNR nu urmărește domolirea creditării, care a luat avânt doar pe partea de persoane fizice în ultimii ani, mai ales în cazul creditului ipotecar.
„Nu dorim reducerea creditării. Dar trebuie să crească sănătos (...) Spre binele consumatorilor, utilizatorilor de credite, să-și evalueze bine posibilitățile de rambursare. Sunt chestiuni de stabilitate financiară. Este și spre binele industriei, să nu trăiască din nou cu creșterea creditelor neperformante”, spune Isărescu.
BNR a introdus, pentru prima dată, limitări explicite ale gradului de îndatorare în 2004, de 30% pentru creditele de consum și de 35% pentru cele imobiliare, precum și un nivel minim al avansului pentru creditele imobiliare de 25%. Pragul a fost crescut la 40%, indiferent de credit, în 2005.
„Noi le-am mai utilizat, din păcate am fost în contratimp. Le-am utilizat în 2000-2005, a trebuit să intrăm în Uniunea Europeană. Era euforia liberalizării și ni s-a spus: renunțați la ele. Ni s-a reproșat și că ar fi forme indirecte de control de capital. Am procedat la o descentralizare”, explică Isărescu.
Imediat după aderarea la UE, în martie 2007, BNR a eliminat măsurile prudențiale și a lăsat băncile să stabilească singure până la ce limită împrumută clienții ca pondere în veniturile disponibile.
După criza financiară și recesiunea economică, statele au crescut nivelul de reglementare și au venit cu noi restricții de creditare, arată guvernatorul.
„Lumea s-a schimbat, de câțiva ani măsurile macroprudențiale au apărut ca măsuri esențiale. Întâmplător, am rămas în urmă. Cehii sunt mult mai avansați decât noi, austriecii, în condițiile în care sunt în zona euro, au măsuri macroprudențiale... și mai toate țările din Europa”, spune Isărescu.
BNR studiază de mai bine de un an o formulă prin care să limiteze creșterea creditului aferent persoanelor fizice, în condițiile avans rapid, concomitent cu creșterea riscului de credit în condițiile unor dobânzi mai ridicate. Totodată, Fondul Monetar Internațional a recomandat, la ultima misiune de evaluare, reducerea gradului de îndatorare. Banca centrală încearcă să împingă băncile către creditarea sectorului real, după ce acestea au creditat preponderent populația în ultimii ani, mai ales prin credite ipotecare, dar și de consum în ultima perioadă.
La sfârșitul verii 2008, BNR a venit cu măsuri mai stricte privind creditarea persoanelor fizice, care să ia în calcul și evoluția cursului și a dobânzilor la realizarea scoringului.
În 2011 a fost limitat sever creditul de consum cu ipotecă și a fost, practic, eliminat cel de consum în valută. Totodată, a introdus cerința unui avans de minimum 15% pentru creditele ipotecare în lei și de 20% pentru cele în euro, însă măsura a fost în mare parte ocolită, având în vedere că nu s-a aplicat și pentru programul cu garanții de stat Prima Casă, favoritul băncilor și debitorilor, unde avansul minim este de 5%.
Un grad de îndatorare (DSTI) de peste 55% conduce la o probabilitate de nerambursare de aproximativ 5 ori mai mare în cazul creditului ipotecar și de 2 ori mai mare pentru cele de consum negarantat, potrivit concluziilor BNR din Raport de stabilitate din toamna anului trecut. Rata creditelor neperformante este dublă față de media întregului portofoliu în cazul creditelor unde debitorii au un grad de îndatorare de peste 55%.
