După mai multe întâlniri dintre reprezentanții băncilor și Ministerul Finanțelor pe tema unui nou moratoriu al ratelor la credite, în care bancherii au arătat în mod repetat că e imposibilă aplicarea în contextul actual, fără un acord EBA pentru scutirea de provizioane, președintele PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat astăzi public că în discuțiile cu băncile s-a ajuns la "un acord", chiar la "un consens", urmând ca lideri coaliției să prezinte luni propunerea. Declarația a provocat stupoare în comunitatea bancară, care nu a văzut un draft asumat oficial, cu eventuale modificări, și nici nu a transmis până acum că vede posibilă aplicarea. O nouă întâlnire este în discuție pentru mâine.
„Există varianta amânării ratelor la bănci pentru români. A fost discutată și cu băncile, s-a ajuns la un acord. Luni se va detalia fiecare măsură și se va spune cum se va aplica. Important e că am ajuns la un consens și am constatat necesitatea și cel mai important este că colaborăm astfel încât guvernul să fie pregătit să nu piardă nicio oportunitate”, a declarat Marcel Ciolacu, la Digi 24.
De data aceasta, motivul pentru care Finanțele vor ca băncile să accepte noi amânări în plata ratelor este creșterea facturilor la utilități, în contextul exploziei prețurilor la gaze și energie electrică, care diminuează mult din venitul disponibil al românilor.
În cazul moratoriilor aplicate în pandemie, băncile au putut amâna ratele fără să fie obligate să constituie provizioane suplimentare și să își treacă cliențij în default deoarece la nivelul Autorității Bancare Europene (EBA) și Băncii Centrale Europene (BCE) au fost acceptate excepții speciale de la regulile de prudențialitate, iar băncile naționale din statele UE au permis la rândul lor astfel de excepții.
Situația nu mai este valabilă în momentul de față pentru a permite aceleași condiții de suspendare a plății ratelor și în cazul statelor afectate de creșterea prețurilor la utilități. EBA nu și-a asumat până acum o exonerare de provizioane pentru moratorii la nive european pe motivul creșterii prețurilor la energie, în condițiile în care situația nu mai poate fi considerată "temporară" (precum pandemia, până la reușita unui vaccin), inflația energetică fiind una persistentă, și a lăsat la latitudinea autorităților din fiecare stat posibilitatea de a lua sau nu măsuri de sprijin. Un acord din partea BNR pentru o exonerare totală de provizioane la un nou moratoriu nu există, de asemenea, iar o aplicare de la caz la caz a unor grade diferite de provizionare, în funcție de risc, face imposibilă o estimare a impactului total pentru fiecare bancă.
Băncile au portofolii de credite cu profiluri diferite, iar un moratoriu generalizat al ratelor, doar pe baza declarației pe proprie răspundere a clientului că este afectat de scumpiri, atât pentru populație, cât și pentru firme, ar crea obligații de provizionare consistente, spre exemplu, în cazul băncilor cu pondere mare a IMM-urilor în clientelă.
La moratoriul din pandemie, doar pentru 15% din portofoliul băncilor ca volum de credite (circa 10 miliarde de euro) s-a apelat la amânarea ratelor. Procentul ar putea fi cu mult mai mare acum, 40-50% în scenariile de bază și chiar mai mare în scenarii adverse, în condițiile în care și persoane sau firme care nu se află neapărat în dificultate ar putea fi motivate să apeleze la amânări de rate, în condiții de panică și incertitudine majoră, doar pentru a-și pune deoparte fonduri de siguranță sau a îmbunătăți situația cash-flowlui la firme.
Ca exemplu, dacă doar 30% din portofoliile de credite ar intra în noul moratoriu, un provizion mediu optimist de 30% aplicat acestora ar însemna circa 10 miliarde de euro la nivelul pieței, în condițiile în care capitalul băncilor e în jurul a 9 milioane de euro. Pentru unele instituții, nou provizionul ar însemna multiplu de capital, într-un context în care și alte cerințe de capital s-au înăsprit, iar exonerări temporare la acestea nu au fost puse în discuție, ca în pandemie.
Presiunea pe capital se traduce mai departe în limitarea finanțărilor viitoare pentru întreaga economie. Bancherii au mai explicat oficialilor Finanțelor, la întâlniri anterioare, că o consecință va fi suportată direct și de clienții care ar apela la noul moratoriu, în lipsa unui acord EBA, creditele lor intrând în default iar ei urmând a fi înscriși la Biroul de Credite, fără posibilitatea de a accesa credite în viitor.
Riscurile pentru stabilitatea financiară ale unui astfel de moratoriu, în lipsa unui acord la nivel european, nu au fost comentate până acum de Banca Națională a României (BNR), care, de regulă, ia atitudine atunci când inițiative legislative pot crea astfel de probleme. Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a declarat, într-o intervenție la Profit News TV, că banca centrală nu poate comenta pe marginea unui proiect pe care nu l-a primit oficial.
Proiectul de act normativ care, potrivit președintelui PSD, Marcel Ciolacu, ar urma să fie prezentat cu fiecare măsură detaliată, nu a fost pus până acum în dezbatere publică și nu a fost transmis asumat oficial nici băncilor. Bancherilor li s-a arătat un draft al unei propuneri care ar replica aproape identic moratoriul din pandemie, cu aplicare generalizătă, oricărui client care solicită și dă o declarație pe proprie răspundere că e afectat. Cu o singură diferență, esențială: de data aceasta fără exonerare de la constituirea provizioanelor pentru creditele cu rate amânate.
În lipsa unei astfel de scutiri, niciun fel de acord sau consens nu a putut fi stabilit între bănci și MFP, până la acest moment. Chiar variante de compromis, cu renunțare la aplicarea generalizată și aplicare discriminatorie, doar categoriilor cu venituri mai mici, nu sunt propuse sau agreate de bănci decât atâta timp cât va exista o derogare de provizioane.
O situație confuză va fi adusă în piață de noul moratoriu și în condițiile în care pentru cel anterior, din pandemie, s-a prevăzut că un client poate fi beneficiar al amânării ratelor fără sancțiuni o singură dată, iar acum cei mai vulnerabili români ar putea avea nevoie să apeleze din nou. Atunci, amânarea se putea face pe maxim 9 luni. Acum, termenul cel mai potrivit, din perspectiva motivului invocat pentru noua amânare de rate - scumpirea utilităților, este și mai greu de stabilit obiectiv și sustenabil, în condițiile în care inflația energetică este un fenomen persistent.
Presiunea pentru a ușura povara ratelor la credite a apărut pentru politicieni și în contextul în care, de luna aceasta este aplicată o nouă valoare a indicatorului de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), calculată încă din ultimul trimestru al anului trecut. Totodată, unii debitori vor plăti rate majorate ca urmare a creșterii chiar mai accelerate a ROBOR în primele trei luni din acest an. Dobânzile urmează să crească din nou, din iulie.
