Nicolas Firzli, General Manager al unei organizații privind sistemele de pensii la nivel mondial, spune că aceste entități sunt investitorii pe termen lung, stabili, de preferat să fie investiți pe bursele naționale, prin contrast cu capitalul speculativ. Existența unor fonduri de pensii românești asigură și suveranitatea finanicară a țării, sintetizează Lucian Anghel, președinte al Bursei de Valori București.
Fondurile de pensii administrate privat au ajuns la finele anului trecut la active totale de 10 miliarde euro, iar plasamentele lor pe bursă reprezintă 15-30% din deținerile de acțiuni românești la companiile listate. Este un câștig pentru România, iar acest fapt înseamnă că indirect clasa de mijloc este angajată și în control pe o parte însemnată din avuția țării, spune Nicolas Firzli, General Manager la World Pensions Council, instituție de cercetare privind industria de profil.
Fondurile de pensii reprezintă capitalul ideal pentru a fi prezent pe piața de capital a unei țări, spune el. „Acești oameni nu sunt aici ca să cumpere acțiuni sau bonduri românești pentru câteva săptămâni sau câteva zile să să vândă, să ia banii și să fugă. Sunt investitori credincioși”, a declarat la Summit-ul pieței de capital organizat de Bursa e Valori București în parteneriat cu furnizorul de servicii medicale MedLife. „Sunt bani care rămân. Nu sunt oameni care vor să speculeze ca George Soros.”
Finlandezul Matti Leppala, secretar general și director al organizației Pensions Europe, atrage atenția că fondurile de pensii românești sunt, în plus, ancoră pentru atragerea altor investiții străine directe. Sunt mulți investitori nerezidenți care sunt interesanți de plasamente în România, dar vor ca acestea să fie realizate pe titluri unde sunt angajați și investitori locali puternici.
Începând cu anul 2017, în spațiul public și pe piața de capital românească s-a conturat tot mai mult ideea că actuala putere ar urma să dispună măsuri care să ajusteze drastic schema fondurilor de pensii administrate privat cu contribuții obligatorii, după modele deja implementate în Ungaria și Polonia. După muitări importante în ceea ce privește contribuțiile în prima parte a mandatului actualei majorități, ordonanța de urgență cu prevederi-șoc pentru mediul corporativ, promovată de Guvern în decembrie a ajustat comisioanele și a adăgat cerințe de capital asupra administratorilor.
Radu Crăciun de la BCR Pensii și președinte al Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) avertizează asupra impactului negativ pe care ajustarea drastică schemei fondurilor de pensii l-ar avea asupra economiei.
Reursele strânse de la clasa de mijloc prin fondurile de pensii reprezintă nu doar o chestiuine de control național, dar și de asigurare de surse pentru dezvoltarea țării, spune Firzli de la World Pensions Council.
Sunt bani administrați de subsidiare românești al unor grupuri străine ale sectorului financiar, dar participațiile reprezentând 15% din acțiunile companiilor listate românești sunt deținute, de fapt, de clasa de mijloc românească. Acești oameni, spune Firzli, spre deosebire de Soros sau de divizia de trading a Goldman Sachs, vor să investească pe termen lung.
Lucian Anghel, președinte al Bursei de Valori București, rezumă afirmațiile șefului World Pensionms Council și afirmă că existența acestei concentrări de capital românesc reprezintă o sursă de suveranitate financiară pentru România.
Radu Hanga, președinte al Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF), afirmă că statul este colector al fondurilor de pensii, iar administratorii au gestiunea resurselor. Cele 2 părți colaborează lși nicidecum nu trebuie să ajungă în confruntare. „Cearta nu e productivă”, a conchis Hanga, care este și șef la divizia de asset management a Băncii Transilvania.
