O comunicare echivocă a Bursei de Valori București dădea numai 12 candidați pentru poziții în Consiliul de Administrație la alegerile de la Adunarea Generală a Acționarilor de peste 2 săptămâni, în condițiile în care persoana propusă de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare nu depusese actele pentru evaluarea prealabilă. BVB ar urma să facă o revenire în sensul precizării că absența evaluării nu îl descalifică de la vot și că actele necesare ar urma să fie prezentate în faza de autorizare de la supraveghetorul pieței.
UPDATE ORA 18:40 Bursa notifică piața că toate cele 13 candidaturi sunt valide, menționând că, într-adevăr, pentru una din persoane nu a putut fi efectuată evaluarea prealabilă dosarul fiind incomplet.
Surprinzător, părea că Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), maeștrii în birocrație și manipularea documentelor ca instituție internațională, se va împotmoli tocmai în România în hârtii și nu va avea un candidat pentru poziția membru în Consiliul de Administrație al Bursei de Valori București, unde este acționar semnificativ. O comunicare de ieri a BVB îl dădea pe Volker Potthoff, trimis de BERD de la Frankfurt, sub linia de trecere a candidaturilor pentru boardul operatorului de piață afișată pentru Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor din 20 noiembrie.
Varianta care părea că întoarce o voință a unui acționar ar urma să nu fie validă, iar în momentul de față Bursa lucrează la o revenire, conform căreia Potthoff ar urma să fie pe buletinele de vot. Nu este clar dacă este rezultatul unor telefoane primite de la acționari sau chiar a unei evaluări interne după ce în presă au apărut informații despre respingerea candidatului BERD, care puneau într-o lumină proastă instituția internațională, dar BVB va reveni. Anterior, comunicarea operatorului de piață fusese clară, că în termenul prevăzut până la 23 octombrie, Potthoff nu depusese actele. „Lipsesc actele de studii, cazierul fiscal și cazierul judiciar”, spunea documentul BVB care menționa că nu a putut fi evaluată adecvarea prealabilă a candidaturii.
Într-adevăr, conform Legii 31/1990 a societăților comerciale, pentru a candida în board, o persoană trebuie să aibă nominalizarea unui acționar și un CV depus, condiții îndeplinite de Potthoff. Ca societate listată, BVB intră și sub incidența legislației pieței de capital care prevede prezentarea unor documente suplimentare, dar de acestea ar fi nevoie abia în procedura de avizare.
Conform aceluiași ansamblu normativ, emitentul de pe bursă trebuie să facă o evaluare prealabilă, iar aici BVB a comunicat corect că nu a putut face evaluarea. Aceasta însă nu ar urma să-l descalifice automat pe candidat de la vot. Acționarii își pot asuma peste Consiliu evaluarea persoanei.
Cenzura se face la ASF și nu în board
Într-adevăr, o decizie chiar din această vară a Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) într-o speță referitoare la SIF Oltenia (SIF5), menționează faptul că boardul nu poate face cenzură legală a propunerilor acționarilor, acestora revenindu-le responsabilitatea în AGA. Pentru orice opinie contrară are Consiliul de Administrație cu privire la vicii legale, o instanță se poate pronunța prin invalidarea deciziilor prezumtiv nelegale ale acționarilor.
Și în acest caz, probabil Potthoff ar urma să ajungă la votul în AGA fără evaluarea prealabilă pentru care, de altfel, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro, nici până acum nu a oferit documentele necesare. El ar urma în cazul foarte probabil în care va obține voturile să intre în avizarea ASF, unde, de asemenea, este de așteptat să nu aibă probleme. „Omul este greu în piață”, a afirmat într-o discuție cu Profit.ro cineva care chiar l-a cunoscut la Frankfurt. Este specialist în principal pe probleme de decontare. „Are un CV beton”, a mai spus sursa noastră.
Bursa are în pregătire precizări care ar urma să arate că Potthoff are o candidatură validă. Este probabil și o evaluare internă că ar fi prost receptat în piață că tocmai entitatea care are listate pe propria platformă companiile publice ia decizii care să ocolească voința unui acționar.
Fără opintirea în acte, Otto Naegeli, cel care a fost reprezentantul BERD în board în mandatul trecut, are puține șanse să se realeagă într-un CA unde mizele acționarilor sunt ridicate. Acesta și-a câștigat o reputație bună în piața românească de capital. În toamna anului 2017, în condițiile unui CA scindat, opțiunea lui Naegeli a cântărit decisiv în balansarea voturilor către Adrian Tănase, cel care la începutul anului trecut a preluat funcția de director general BVB, după 4 ani de mandat ai polonezului Ludwik Sobolewski.
În răstimpul trecut, Bursa a mers pe varianta constituirii unei Contrapărți Centrale naționale, fondată și operaționalizată din interior, în pofida viziunii BERD de participare a actorilor pieței românești la un proiect de contraparte centrală regională. Este o variantă neîmpărtășită de comunitatea investițională și de brokeraj și caracterizată chiar naivă de unii reprezentanți ai acesteia în discuții cu Profit.ro. Decontările în monedă diferită și parametrii urmăriți de comitetul de risc foarte diferiți de la o țară la alta îi fac pe aceștia să perceapă viziunea BERD drept nefezabilă. La AGA din primăvara anului trecut propunerea pentru aprobarea de principiu a disponibilizării unei sume pentru crearea unei contrapărți centrale românești a trecut cu un vot „en fanfare”, în pofida obiecțiilor ridicate acolo chiar de cei care au venit din partea BERD ca acționar. În acest an, Contrapartea Centrală națională a fost constituită, cu o largă participare a unor actori din piețele financiare și sectorul energetic, în cadrul unui proces care a mers implacabil și a fost condus de Tănase.
Pe listele de candidați în board, revin nume care s-au aflat și în mandatul trecut în CA. Claudia Gabriela Ionescu din zona bancară, Valerian Ionescu, șeful brokerajului de la BCR, Gabriel Marica din zona SIF-urilor, Octavian Molnar din partea IFB Finwest și Dan Paul, din partea Asociației Brokerilor. Robert Pană din partea Swiss Capital, cel mai relevant broker din România, vine să-și reînnoiască poziția, dar aparent de data aceasta pe aceeași plajă de voturi va fi Răzvan Raț, director general adjunct la BRK Financial Group din Cluj-Napoca.
Nu este singurul nume nou. Ștefan Szitas este propunerea SIF Transilvania (SIF3), care are și un suficient număr de voturi pentru a-l impune. Mihaela Bîciu, șefa de la SSIF TradeVille, cel mai vizibil broker de retail, vine cu o candidatură în care propune inclusiv eliminarea hârtiilor de la bursă, considerată de aceasta ca o variantă care se impune în condițiile în care chiar activitatea de tranzacționare se execută electronic, iar tehnologia cloud a evoluat spectaculos.
Dragoș Neacșu, CEO peste un deceniu la Erste Asset Management, cel mai important administrator de fonduri mutuale, și-a depus candidatura, însă iarăși aici ar putea fi suprapuneri de voturi atât peste Ionescu de la BCR, cât și cu Radu Hanga, cel care a preluat de la Neacșu nu demult poziția de președinte al Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF). Ultimul a venit în actualul board abia în vara anului 2017, pentru a prelua locul vacantat de decesul neașteptat al lui Cristian Micu. Conform informațiilor centralizate de Profit.ro, Hanga, cu activitate de peste 20 de ani în cadrul Grupului Banca Transilvania, are șansele cele mai mari să devină și noul președinte al Bursei de Valori București, așa cum anunțam încă de la finalul lunii trecute.
