Isărescu arată că băncile au crescut ROBOR în linie cu creșterile dobânzii cheie de către Banca Națională a României, în contextul inflației ridicate și pune în discuție o posibilă încălcare a Tratatului de funcționare al UE, care spune că băncile centrale nu primesc instrucțiuni de la alte autorități: „Adică, dumneavoastră, ce spuneți? Că noi am ridicat aiurea, nu trebuia să ridicăm rata de politică monetară? Nu avem dreptul ăsta?”
Consiliul Concurenței se află în fazele finale ale investigației privind cele zece bănci participante la panelul de stabilire al cotațiilor zilnice ROBOR.
Raportul preliminar, care a fost trimis băncilor comerciale, cât și BNR, arată posibile încălcări ale legii concurenței, în opinia comisarilor, ceea ce s-ar putea transforma în sancțiuni după o decizie a plenului Consiliului, așteptată la începutul lunii următoare.
Isărescu revine cu critici la adresa investigației și sugerează că ar putea fi pusă în discuție independența băncii centrale dacă este afectat mecanismul ROBOR, prin care deciziile de politică monetară ale BNR sunt transferate pieței, inclusiv în ceea ce privește costul creditelor.
Guvernatorul spune că a citit raportul Concurenței și că nu se poate referi direct la acesta, dar că a comentat și comentează pe informațiile publice.
„Ceea ce a ieșit public, că au crescut băncile ROBOR, ca să crească costurile pentru creditare și deci să-i să zic așa, să-i apese mai tare pe debitori”.,
Rata medie a ROBOR la 3 luni a urcat de la 1,5-1,7% în prima jumătate a lui 2021, la 7-8% în a doua jumătate a anului 2022 și la începutul lui 2023.
„Atât a crescut rata de politică monetară!”, spune Isărescu.
BNR a majorat dobânda cheie de la 1,25%, în septembrie 2021, la 7% în ianuarie 2023, în mai mulți pași. Inflația a urcat de la 2-3% la aproape 17%, după cum se poate observa din graficul de mai jos.
Isărescu sugerează că investigația Consiliului Concurenței, instituție condusă de Bogdan Chirițoiu, ar putea interfera cu independența BNR.
„Dar ceea ce vreau să vă spun este că ne apărăm, nu cu dinții, cu tărie, piața monetară, că altfel nu am putea să funcționăm. Și mai e ceva foarte grav. Dacă, până la urmă, referirea e că prin procedee neconcurențiale, băncile au crescut între 2021 și 2023, ROBOR-ul de la 1% la 7%, când și rata de politică monetară a crescut de la 1% la 7%, înseamnă că te referi la rata de politică monetară.
Și ce faci? Referire la Tratatul Unional, care spune băncile centrale, din sistemul european al băncilor centrale, nu au voie să primească nicio instrucțiune. Adică, dumneavoastră, ce spuneți? Că noi am ridicat aiurea, nu trebuia să ridicăm rata de politică monetară? Nu avem dreptul ăsta?!”, spune guvernatorul.
Isărescu spune că ROBOR se încadrează între rata facilității de depozit, care este cu 1 punct procentual mai mică decât rata cheie, și rata facilității de credit (Lombard), care este cu 1 punct procentual mai mare.
„Dacă iese de aici fie face guvernatorul o declarație și zice că au sărit calul. Dacă a spus că a sărit calul înseamnă că nu au fost concurențial. Nu, măi, au sărit calul, adică au ieșit din limitele astea! Și asta se numește în termen de politică monetară moral suasion. Declarație a guvernatorului că eu pot să influențez, de aia mă feresc când fac declarații foarte clare, piețele, inclusiv cu o declarație. Sau trimit direcția de supraveghere și îi trage de urechi păi dacă, cum s-a întâmplat în 2008, se duseseră hă-hă-hă”, spune Isărescu, cu referire la intervenția sa din august 2022, când ROBOR urcase la 8%, iar dobânda cheie era de 6,5%.
„Și în consecință, dacă tot timpul ROBOR-ul a stat cu plus minus unu în jurul ratei de politică monetară și rata de politică monetară, cea pe care o stabilește Banca Națională, a crescut de la 1,5% la 8% (7% în fapt, n.red.). Și dumneata spui că aia a crescut ROBOR-ul datorită unei practici neconcurențiale, înseamnă că te referi la Banca Națională, nu?!
Nu, nu, nu ne referim la Banca Națională.
Dar la ce vă referiți? La ROBOR. Pe ROBOR-ul este un indicator al pieței monetare controlată, piața monetară, de Banca Națională, are minim, are maxim, este supra-reglementat”, spune Isărescu.
Isărescu mai adaugă că pusă pe coloane, creșterea ROBOR reflectă creșterea ratei cheie, care reflectă creșterea inflației.
„Și vezi că au crescut și în zona euro, și în Polonia, și în Ungaria, peste tot au crescut la fel. Care este practica neconcurențială?”, întreabă guvernatorul.
Guvernatorul adaugă că deciziile de politică monetară ale BNR sunt transpuse în piață, în dobânzile din economie, prin piața monetară, în funcție de rata cheie și de condițiile de lichiditate.
„Banca națională nu dă credite sau nu are relație decât cu băncile comerciale. N-are relație cu niciun agent economic. Este acesta un instrument al politicii monetare? Da! Comparațiile cu LIBOR, cu alte dobânzi de prin lumea asta sunt adecvate? Nu prea, să nu zic că deloc nu sunt adecvate. Și atunci ce mari chestiuni neconcurențiale ai descoperit?”, adaugă Isărescu.
„Ne apărăm mecanismul!”, spune Isărescu. „Fără piață monetară, fără ROBOR, ROBID, fără aceste mecanisme nu se asigură lichiditatea în piață”.
Isărescu explică cum unele bănci au nevoie de lichiditate în piață pentru a deconta tranzacțiile zilnice ale clienților și că apelează la împrumuturi de la alte bănci comerciale, cu surplus de lichiditate, în piața interbancară. Guvernatorul sugerează aici că investigația Concurenței ar viza aspecte pur comerciale, legate de funcționarea normală a băncilor.
„Deci cu o jumătate de oră înainte de ora 11, când se face fixingul respectiv, este posibil că două bănci să fi făcut deja o tranzacție. Dar nu pe vorbe. Pe fapte. Au bătut palma. Și atunci. Acum spui că au schimbat informații strategice. Hai mă! Ce informații strategice? Au făcut o tranzacție în piață. Vânzare-cumpărare! Nu? Și mă opresc aici, că intru în raport”, spune Isărescu.
Guvernatorul a atins și subiectul precedentei investigații a Concurenței cu privire la episodul din 2008, când ratele ROBOR au crescut pe fundalul unui deficit acut de lichiditate, în contextul ieșirilor de capitaluri, în ceea ce BNR a numit atunci un atac speculativ la adresa leului.
Isărescu povestește că băncile implicate atunci au făcut o „diversiune”, încercând să obțină finanțare de la BNR, fără a avea însă titlurile de stat necesare pentru gajarea împrumuturilor.
Concurența nu a găsit atunci un cartel al băncilor – deși ROBOR urcase la câteva zeci de procente -, evoluția fiind atribuită turbulențelor generate de criza financiară globală. Toate detaliile (picante), aici.
