Rectificarea ar trebui să nu modifice ținta de deficit bugetar, arată CF.
De ce este important: Această abordare ar putea duce la adoptarea unei rectificări, dar ar crește riscurile ca în Parlament să fie votate măsuri care să presupună creșteri suplimentare de cheltuieli, având în vedere că nu există în prezent o majoritate parlamentară, iar în ultimele luni multe proiecte au trecut cu majorități de conjunctură, cu sprijinul partidelor din fosta coaliție de guvernare, dar și cu majorități formate de PNL-USR sau PSD cu AUR.
Adoptarea unei rectificări este stringentă, arată Consiliul Fiscal.
Potrivit art. 6 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, legile bugetare anuale pot fi modificate în cursul exercițiului bugetar prin legi de rectificare, elaborate cel mai târziu până la data de 30 noiembrie, cu respectarea regulilor și condițiilor prevăzute de Legea nr. 69/2010.
În general, rectificările bugetului general consolidat, care corelează planificarea bugetară cu execuția efectivă, sunt adoptate prin ordonanțe de urgență aprobate ulterior prin legi.
"În condițiile în care actualul Guvern interimar nu poate recurge la instrumentul ordonanțelor de urgență pentru adoptarea unei rectificări bugetare, Consiliul Fiscal pledează pentru identificarea cu celeritate a unei soluții alternative viabile din punct de vedere juridic și care să aibă în vedere excepționalitatea momentului actual. Astfel, se constată existența unor probleme serioase privind asigurarea fondurilor necesare funcționării unor instituții bugetare până la finele anului, mai ales în domeniul sănătății și, în special, în ceea ce privește unitățile de primiri urgențe. Aceste probleme evidențiază necesitatea de a adopta cât mai repede o rectificare bugetară, fie și parțială", potrivit Consiliului Fiscal.
Este de notat că, pe fondul finalizării PNRR, proiectele de lege aferente jaloanelor asumate au fost introduse în Parlament, sub formă de inițiative legislative, de către membrii Guvernului care au și calitatea de parlamentari, cu solicitarea dezbaterii în procedură de urgență.
"Același mecanism ar putea fi utilizat și pentru o rectificare cu caracter minimal, neutră în raport cu volumul total al cheltuielilor și cu soldul bugetar aprobate – fără majorarea deficitului și fără suplimentarea necesarului de finanțare –, care să fie bazată pe o redistribuire între ordonatorii de credite prin diminuarea cheltuielilor pentru care s-a constatat un grad mai redus de execuție. O astfel de inițiativă legislativă poate aparține membrilor Guvernului care au și calitatea de parlamentari, fiind fundamentată tehnic de Ministerul Finanțelor împreună cu celelalte ministere implicate, dezbaterea și adoptarea putând să se realizeze de către Parlament în procedură de urgență", transmite Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.
Bugetul a fost construit anul acesta cu o țintă de deficit bugetar de 6% din PIB în termeni ESA (standardul UE) și 6,2% în termeni cash (standardul național).
Execuția bugetului pe primele șapte luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 48,08 miliarde de lei, cu 28,36 miliarde de lei mai mic față de deficitul de 76,44 miliarde de lei înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025. Ca pondere în PIB, acesta a coborât de la 3,99% la 2,34%, o îmbunătățire de 1,65 puncte procentuale.
















