Explozie a prețului la gaze. BCE reacționează

BCE și-a revizuit în sus unele dintre prognozele privind inflația, săptămâna trecută, când a majorat și dobânzile, însă prețurile petrolului și gazelor se situează deja mult peste nivelurile de referință din acele previziuni, sugerând că ritmul ridicat de creștere a prețurilor ar putea fi mai persistent decât se temea inițial.

CITEȘTE ȘI INEDIT Mama lui Elon Musk: Băiatul meu era geniu de la 3 ani. A fost hărțuit și bătut rău

"Cele mai recente evoluții ale prețurilor la energie sunt destul de îngrijorătoare', a declarat Isabel Schnabel, membră a Comitetului Executiv al Băncii Centrale Europene, la Berlin. 'Nu este vorba doar despre petrol', a subliniat Schnabel, cunoscută pentru poziția sa fermă în favoarea unei politici monetare restrictive. 'Este vorba și despre produsele rafinate, precum motorina... și, desigur, un factor deosebit de important pentru Europa îl reprezintă gazele, care au atins, și ele, valori foarte ridicate", a adăugat Schnabel.

Conform prognozelor BCE, cotațiile futures la gaze urmau să ajungă în decembrie la 60,1 euro pe megawat-oră, în conformitate cu scenariul de bază, în timp ce în conformitate cu un scenariu pesimist ar fi ajuns la 77 de euro. În prezent, prețul de pe piață depășește 83 de euro, scrie Agerpres.

O tendință similară se observă și în cazul petrolului: țițeiul Brent se tranzacționează în prezent la 107 dolari pe baril, mult peste prețul luat în calcul în scenariul pesimist al BCE.

'Riscurile privind inflația sunt în mod clar orientate în sus', a declarat luni Peter Kazimir, guvernatorul băncii centrale a Slovaciei și membru în consiliul guvernatorilor BCE. "Atenția mea este concentrată acum mai puțin pe prețurile petrolului și ale combustibililor și tot mai mult pe prețurile gazelor și ale energiei electrice. De asemenea, inflația prețurilor la alimente, un aspect esențial pentru percepții și așteptări, este așteptată să crească și ea", a spus Kazimir.

Această deteriorare a perspectivelor inflaționiste ar putea prevesti noi majorări ale dobânzilor, ceea ce ar împinge dobânda de referință a BCE, care în prezent se situează la 2,5%, într-o zonă restrictivă pentru creșterea economică.

"Se conturează argumente solide pentru o nouă înăsprire a politicii monetare", a declarat Martins Kazaks, guvernatorul băncii centrale a Letoniei. "S-ar putea să fie necesar ca dobânzile să ajungă în teritoriu restrictiv. Nu există un prag invizibil sau un nivel superior de atins pentru ca dobânzile să depășească 2,50%", a precizat Kazaks.

CITEȘTE ȘI Viktor Orban REVINE. Îndeamnă la rezistență împotriva "recolonizării" Ungariei

Cu toate acestea, alți decidenți de la BCE sunt mai prudenți și susțin că BCE ar trebui să-și mențină abordarea de a lua decizii în funcție de situația de la fiecare ședință și să semnaleze o majorare a dobânzilor abia după ce vor veni noi date.

Țările europene care depind de gazele naturale pentru încălzire au ezitat să-și umple depozitele în timpul verii, sperând că actualul conflict din Iran se va încheia și că prețurile vor scădea. În condițiile în care gradul de umplere a depozitelor de gaze este cu mult sub media istorică, aceste țări se grăbesc acum să stocheze gaze, contribuind astfel la creșterea prețurilor la gaze naturale până la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. Acest lucru va duce, probabil, la scumpirea încălzirii și a energiei electrice pentru gospodării și companii, ceea ce va impulsiona și inflația.

Există însă și o serie de economiști care susțin că o creștere semnificativă a producției de energie din surse regenerabile, de la debutul războiului din Ucraina, combinată cu încetinirea activității în sectoarele mari consumatoare de energie (precum industria grea), face blocul comunitar mai puțin vulnerabil la fluctuațiile prețurilor gazelor naturale.

Următoarea ședință de politică monetară la BCE este programată pentru 29 octombrie. Piețele financiare cred că există 60% șanse ca dobânzile să fie majorate cu acea ocazie. 

Prețul energiei electrice a explodat luni în întreaga Europă, inclusiv în România, producția sub așteptări de energie eoliană din Germania cauzând o majorare a producției de electricitate pe bază de gaze, ceea ce a condus la o majorare a cererii, aflată oricum la un nivel record, ca urmare a gradului redus de umplere a depozitelor. În România, prețul maxim atins a fost de aproape 3.500 de lei/MWh.

Prețul mediu zilnic al energiei furnizate luni în România, a crescut la 238 euro/MWh, maximul zilei fiind de 656 euro/MWh sau 3.450 lei/MWh.

La acea oră România va importa peste 2.000 de MWh din Bulgaria șl va exporta peste 1600 MWh în Ungaria, ceea ce indică faptul că presiunea este una externă venită din Germania și Europa Centrală.

Asta, dincolo de problemele interne, în special indispobinibilizarea centralei de la Cernavodă.

CITEȘTE ȘI RECORD de locuințe finalizate în București - Ilfov. Tranzacțiile cu apartamente sunt în scădere

Prețul energiei spot din Germania a crescut cu peste 70%, ajungând la 257 euro/MWh.

În Suedia, îm care de obicei prețurile sunt reduse, energia pentru ziua de luni s-a vândut la un preț mediu zilnic de 270 euro/MWh.

De altfel, nu numai în Europa Centrală și de Est au fost înregistrate prețuri mari, ci și în Europa nordică (Finlanda, țările baltice, Suedia etc.), lovite de salturi extreme (până la +700% în unele zone).

Prețul de luni al energiei electrice în înreaga Europă

În mai multe state (inclusiv Germania și părți din Europa Centrală), generarea eoliană a fost mai redusă decât așteptările, ceea ce a forțat o dependență mai mare de centralele pe gaze/combustibili fosili cei mai scumpi.

Variațiile meteorologice (vânt slab, posibile condiții de vreme care afectează producția) amplifică aceste salturi zilnice.

CITEȘTE ȘI GRAFICE Dobânzile României cresc la cel mai ridicat nivel de după luna mai pe fondul turbulențelor internaționale. România, risc de retrogradare din cauza situației fiscale și politice

Iar prețurile de referință ale gazelor la nivel european, cele de pe bursa olandeză TTF (benchmark european) se situează deja la niveluri ridicate (în jur de 70–80 €/MWh sau mai mult în perioada recentă), din cauza tensiunilor din Orientul Mijlociu (conflictul legat de Iran și restricțiile/închiderea efectivă a Strâmtorii Ormuz, importantă pentru GNL).

În plus, stocurile europene de gaze sunt sub media ultimilor ani (în jur de 65–68%), iar competiția cu Asia pentru cargouri GNL menține presiunea.

Gazul este unitatea marginală care setează prețul pe piața de electricitate, scumpirea acestuia transmitându-se rapid în prețul energiei electrice.