Isărescu spune că intervențiile BNR pentru susținerea leului în actuala criză politică au fost “mult, mult, mult” mai mici decât cele din mai 2025. “Ne putem permite o flexibilitate mai mare.”

“Trebuie să vă spun că spre deosebire de aprilie-mai anul trecut, intervențiile noastre au fost mult mai mici, mult mult mai mic.

Pot să pun și trei de mult. Mult, mult, mult mai mici”, spune Isărescu.

Cursul a urcat dincolo de pragul de 5,1 lei/euro, care a fost limita pieței în ultimul an, până la un maxim de aproape 5,3 lei/euro, pentru ca mai apoi să scadă la circa 5,2 lei/euro.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Șoc Fidelis – Participarea se prăbușește la cel mai slab nivel din ultimii ani

După primul tur al alegerilor din mai anul trecut și demisia premierului Marcel Ciolacu, România a înregistrat ieșiri puternice de capitaluri, manifestate prin deprecierea leului, creșterea dobânzilor și scăderea rezervei valutare cu 7 miliarde de euro într-o singură lună.

În aprilie anul curent, rezervele au scăzut cu circa 2,2 miliarde de euro, din care rambursările de datorie au reprezentat 365 de milioane de euro.

“La nivelul actual ne putem permite o flexibilitate mai mare a cursului, pentru că rezervele sunt la nivel adecvat. Cursul pare să fie echilibrat pe piață”, adaugă guvernatorul, care respinge și ipoteza unor economiști că leul ar fi puternic supraevaluat.

Guvernatorul a evitat să comenteze direct nivelul actual al cursului, dar a precizat că acesta ar putea fi într-o zonă de echilibru.

Evoluția cursului depinde de stabilitatea politică și de continuarea corecției fiscale, mai spune Isărescu.

BNR a intervenit în ultimii ani pentru a preveni o apreciere a leului, mai spune Isărescu, schimbând pentru Ministerul Finanțelor sumele în valută obținute din împrumuturi externe. Schimbarea banilor în piață ar fi dus la mari variații ale ratei de schimb, având în vedere că piața are o adâncime redusă și Finanțele schimbă câte 1-2 miliarde de euro, adaugă el.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Prima majorare a prețului benzinei din ultimele 2 săptămâni. Și motorina s-a scumpit în stațiile Petrom, OMV și Lukoil

O analiză contrafactuală a BNR arată că leul s-ar fi apreciat la 4,4 unități/euro în cazul în care BNR nu ar fi dus această politică și dacă Finanțele ar fi schimbat cele 40 de miliarde de euro în piață, mai explică Isărescu.

„În loc să vândă Ministerul de Finanțe direct în piață, a vândut Băncii Naționale, este adevărat, am creat lichiditate, am sterilizat-o dacă a fost nevoie să o sterilizăm, altminteri se sterilizează automat în fiecare zi, așa cum se zice, la facilitatea de depozit și am evitat variațiile foarte mari ale cursului”, spune Isărescu.

"Deci cursul a fost ținut artificial în sensul că nu s-a apreciat. Nu l-am lăsat să facă 4,4. Dar nu că l-am ținut prea sus", mai spune Isărescu.

Aprecierea monedei naționale pune presiune pe competitivitatea exportatorilor, mai ales a celor de produse manufacturiere. În acest sens Isărescu dă exemplul „bolii olandeze” din anii 1970, când Olanda a avut intrări mari de valută care au apreciat guldenul, dar și unul mai recent al Ungariei, care beneficiază de intrări mari de capitaluri după schimbarea guvernării, care a dus la aprecierea forintului cu peste 6% de la începutul anului.

Isărescu reia ideea că în România cursul este privit ca un element de încredere și de aceea nu este oportună o variație mai amplă, așa cum se întâmplă cu monedele celorlalte țări din regiune.

„Mișcările prea violente nu fac bine. Acum câțiva ani, iarăși, trec la puțină istorie, am făcut un alt calcul. Care ar fi influența unui procent de apreciere și un procent de depreciere? Păi procentul de depreciere se duce mult mai revede în prețuri. Cam așa o treime. Procentul de apreciere aproape că nu se observă”, spune guvernatorul.

Rezervele valutare au crescut față de finele lui 2019 de la 34 de miliarde de euro la aproape 65 de miliarde de euro în aprilie, cu un vârf de 67 de miliarde de euro în martie.