Creșterile viitoare de salarii trebuie menținute pe o linie de austeritate, unele cheltuieli mai pot fi reduse, dar mai pot exista și îmbunătățiri: „Nu te apuci să te bați acum cu mamele gravide”, spune Isărescu.
În plan politic, Isărescu sugerează că un premier tehnocrat nu ar fi neapărat o soluție.
„Să continue ce este în prezent. Nu neapărat să tai, nu neapărat să majorezi impozitele, să continue”, spune guvernatorul.
„Și a continua înseamnă să nu reduci, de exemplu, TVA. Nici cel puțin să nu discuți că te apuci să reduci TVA. Ceea ce nu e simplu. Unii mizează pe asta. Să continui, poate să însemne și să menții o anumită linie de austeritate în ceea ce privește creșterile viitoare de salarii. Cu toate că aici am rezerve. Orice corecție, orice reformă fără suport social nu funcționează”, adaugă Isărescu.
Guvernul PSD-PNL-USR-UDMR a majorat începând cu august 2025 cotele de TVA – cota generală a urcat de la 19% la 21% -, precum și accizele. Pe partea de cheltuieli, cea mai importantă măsură a fost continuarea înghețării indexărilor de pensii și salarii în sectorul public. Salariile bugetarilor au scăzut atât în termeni nominali, dar mai ales în termeni reali, pe fondul eliminării unor sporuri și a inflației ridicate.
„Să continue, înseamnă chiar să continue ce măsurile care s-au luat până în prezent, care n-au fost rele. Cu unele îmbunătățiri, au fost și exagerări. Nu te apuci să te bați acum cu mamele gravide. Dar într-un detaliu care nu țin de Banca Națională, spun numai ce înseamnă continuare. Eventual la continuare a reducerilor de cheltuieli, cred că mai e loc, într-adevăr, dar cu mare atenție”, adaugă Isărescu.
Deficitul bugetar a scăzut anul trecut la 7,9% din PIB, de la 9,3% în 2024. În acest an ținta este de 6,2% din PIB. Isărescu spune că veniturile sunt „pe muchie” pentru încadrarea în țintă. Execuția bugetară pe primul trimestru arată o scădere a deficitului la 1% din PIB, față de 2,3% în aceeași perioadă a anului trecut.
„Nu vrem sub nicio formă să trecem sub tăcere dificultățile pe care le presupune orice corecție fiscală. Strângerea curelei, austeritatea, cum este denumită, dar datoria noastră este să spunem că nici o țară care a avut un asemenea deficit nu a găsit altă cale, că am citit și asta, nu a găsit altă cale decât să facă corecția fiscală cu măsurile necesare. În Grecia a durat șapte ani corecția fiscală. În Portugalia, în Spania...
O ajustare făcută de piețe nu e deloc nici rezonabilă, nici acceptabilă. Poate să fie superbrutală. Adică dintr-o dată să nu ai finanțare decât pentru 1-2% deficit”, adaugă Isărescu.
Isărescu spune că discuțiile despre un eventual acord cu Fondul Monetar Internațional nu au bază, câtă vreme rezervele valutare sunt abundente și România are deja un acord de ajustare bugetară cu Comisia Europeană, care trebuie continuat.
România are însă nevoie cât mai rapidă de un nou guvern, spune Isărescu, după demiterea cabinetului Bolojan prin moțiune de cenzură.
Ar fi o soluție un premier tehnocrat?
„Nu neapărat. Eu am fost premier tehnocrat, însă lumea uită că atunci erau alte condiții”, spune Isărescu.
Atunci, povestește Isărescu, înainte să fie premier între decembrie 1999 și decembrie 2000, participa deja la aproape ședințele de guvern în calitate de guvernator, pentru că situația economică și financiară era dificilă.
„Până în anul când am ajuns premier, am participat la aproape toate ședințele de guvern. Nu erau bani și toată lumea se uita la Banca Națională, decât să vină pe aici, mă duceam eu la guvern. Deci am cunoscut absolut toată clasa politică și de stânga și de dreapta și de centru.
Al doilea lucru, am negociat alături de ei acordurile cu Fondul Monetar Internațional. Deci nu mi-a fost chiar greu să intru în temă. Nu știu cât de ușor ar fi unui tehnocrat, mai ales venit din exterior, să intre în probleme rapid. Și mai ales să-i influențeze pe toți membrii guvernului. Trebuie să ai o anumită credibilitate, să-i cunoască, să te cunoască. Altfel vorbești în gol, în deșert”, spune Isărescu.
